Seful guvernului italian si-a anuntat demisia in urma unei infrangeri clare la referendumul organizat duminica cu privire la reformele constitutionale pe care le-a propus.
Poporul italian ”a vorbit clar si fara echivoc”, a declarat Matteo Renzi intr-o conferinta de presa , in noaptea de duminica spre luni, la palatul Chigi (Roma). ”Sunt dezolat(…) Am propus simplificarea sistemului parlamentar. Aceasta a fost reforma propusa la referendum. Nu am fost convingator. Experienta Guvernului meu se incheie aici. Maine dimineata (luni)) voi ajunge la sedinta de guvern, voi multumi pentru colaborare, apoi ii voi prezenta oficial demisia mea presedintelui tarii. Voi ramane in functie pana cand va decide presedintele ( Sergio Mattarella) , a declarat Matteo Renzi. Aproape 60% dintre votanti s-au pronuntat contra reformelor propuse de Renzi, care vizau centralizarea puterii, amendarea sistemului bicameral (in care puterea senatorilor si deputatilor este egala) , reducerea numarului de parlamentari. 40,05% din votanti au sprijinit reforma solicitata de seful Executivului de la Roma. O mare majoritate a clasei politice, de la dreapta la populistii Miscarii 5 Stele sau Liga de Nord au cerut un ”nu” pentru reformele lui Renzi, denuntand o mare concentrare a puterii in mainile sefului guvernului. Moneda euro a scazut luni in favoarea dolarului dupa rezultatul referendumului din Italia, ajungand la cel mai mic nivel inregistrat din martie 2015, de 1,0507 dolari. Scaderea monedei euro a continuat dupa ce prim-ministrul Italiei a anuntat ca va demisiona. Demisia lui Renzi deschide o perioada de incertitudine, politica si economica, in Italia si nu numai. Dupa socul Brexit si cresterea miscarilor populiste este posibil ca cea de-a treia economie euro, Italia, sa fie afectata de instabilitate. Un guvern tehnic, cum Italia a mai cunoscut in dese randuri, ar putea fi rapid numit. Mai multe nume circula deja pentru inlocuirea lui Renzi, intre care cel al ministrului de Finante, Pier Carlo Padoan.
Dupa Brexit si Trump, efect de domino?
Insa infrangerea lui Renzi amplifica temerile valului nationalist care pare sa mature pietrele de temelie ale casei UE. Dupa Ungaria lui Viktor Orban, dupa Partidul nationalist Dreptate si Justitie din Polonia, dupa Brexit si alegerea lui Donald Trump, teoria efectului de domino a fost din nou testata, duminica, la Roma. Chiar daca partidele populiste au speficicitati nationale, toate insa se ridica contra elitelor politice si financiare, a ”corectitudinii politice”. Se opun moindializarii, globalizarii iar emigratia este factorul comun din care se hranesc, iar Italia este o tara aflata in prima linie in fata fluxului migrator. In Germania, partidul anti-migranti AfD a fost propulsat vertiginos pe fondul politicii Angelei Merkel privind emigrantii. Promisiunile de limitare a imigratiei in Europa explica si succesul Frontului National in Franta sau a euroscepticilor Ukip in Marea Britanie. Generatiile tinere, care considera democratia o valoare esentiala sunt din ce in ce mai putine.
Amenintarea haosului, adica o UE neguvernabila
”Exista doua linii de demarcatie intre tari: cea care separa democratiile de statele autoritare si cea care opune haosul ordinii. Pentru Rusia a doua este mai ingrijoratoare, pentru ca ne ingrijoreaza amenintarea haosului”, a declarat directorul Consiliului rus pentru afaceri internationale, Andrei Kortunov, citat de Le Figaro. Dupa Brexit, UE nu a stiut sa aduca un raspuns puternic in fata tendintelor izolationiste care-i ameninta fundatia. Nici o viziune comuna pentru viitorul zonei euro si pentru viitorul Europei nu a iesit la lumina dupa referendumul britanic. Lideri europeni precum Germania si Franta nu par sa realizeze gravitatea crizei care ameninta UE. Puterea miscarilor nationaliste ar putea sa se confirme anul viitor: mai multe alegeri si referendumuri vor avea loc in Europa in 2017, in special in Germania si in Franta. Posibilitatea ca noi lideri nationalisti sau populisti sa acceada la putere in Europa reprezinta o amenintare pentru insasi existenta uniunii, apreciaza observatorii. UE ar putea fi confruntata in anii ce vor urma cu alte referendumuri vizand parasirea blocului comunitar. Evolutii nationaliste care se indeparteaza din ce in ce mai mult de criteriile democratice si liberale ale Europei risca sa faca Uniunea neguvernabila. Si sa-l bucure pe Vladimir Putin, majoritatea politicienilor si responsabililor care sunt exponentii acestor curente dorind legaturi din ce in ce mai stranse cu Rusia. Luna trecuta, alti candidati prorusi au castigat alegerile prezidentiale in Republica Moldova si in Bulgaria. Iar extrema dreapta austriaca s-a apropiat de tarile din Est, in special de Ungaria lui Orban, pentru a dezvolta relatii mai stranse cu Moscova, avand ca prim numitor comun ridicarea sanctiunilor occidentale impuse Federatiei Ruse.
