Asta pentru ca in momentul de faţa sunt folosite de multe ori creditele „Prima Casa” pentru apartamente şi alte locuinţe mult mai scumpe decat plafonul creditului, prin urmare programul se indeparteaza de rolul social pentru care a fost gandit.
”Eu, personal, gasesc ca, in forma care este in momentul de fata, el trebuie schimbat. El trebuie sa se adreseze in mod special celor care au resurse mai putine si sa nu fie pentru case de vacanta. Acum este si pentru case de vacanta bine-merci. Juniorul familiei ia creditul si cumpara o locuinta la Mangalia, la Poiana Brasov. E voie! Nu exista nicio interdictie. Asa cum, in momentul de fata, sunt folosite de multe ori creditele pentru Prima casa pentru apartamente si alte locuinte mult mai scumpe, facandu-se numai un arbitraj de dobanda decat plafonul creditului”, a declarat directorul Directiei de Stabilitate financiara din BNR, Eugen Radulescu. „Creditul este dat pentru locuinţe din acestea, obişnuite, de 70.000 – 80.000 de euro şi sunt cumparate, practic, apartamente de 300.000 de euro, din care creditul ‘Prima Casa’ este de 60.000 de euro şi restul vine de acasa, de la mama. Nu e normal. Creditul ‘Prima Casa’ ar trebui sa aiba un caracter mai degraba social, sa-i ajute pe cei care nu pot sa se imprumute in condiţiile pieţei şi care vor sa cumpere ceva mic”, dar ”BNR nu se poate amesteca intr-un program guvernamental”, a mai spus reprezentantul instituţiei. Programul Prima Casa are un buget de 2 miliarde de lei, dar mai sunt disponibile doar 25% din fondurile alocate. Peste 220.000 de romani au accesat un credit prin “Prima Casa” de la inceputul programului. Anul acesta, Guvernul a redus cu 500.000 lei suma acordata pentru garantarea imprumuturilor, fata de anul trecut, bani care acopera achizitia a 20.000 de locuinte, cu 5.000 mai putine decat in 2017.
