Au trecut ore grele pentru familia si colegii lui Sorin Vetezeu, politistul care a parasit aceasta lume dupa ce a fost injunghiat de mai multe ori, cu un cutit, pe peronul unei gari din judetul Suceava.
Inca se incearca sa se stabileasca exact ce anume l-a manat pe tanarul in varsta de 23 de ani, suspectul in acest caz de crima retinut deja de oamenii legii, sa comita oribilul gest. Ministrul de Interne a facut referire la o posibila ipoteza. „Pot sa va spun ca era o persoana cunoscuta cu antecedente penale, nu in Romania, in Spania, unde suferise doua condamnari ramase definitive. (…) in urma primelor declaratii a reiesit ca ura politia, ura uniforma„, a sustinut Carmen Dan, intr-o interventie telefonica la Digi 24.
Ministrul de Interne a adus in atentia opiniei publice un alt amanunt cutremurator – acela ca episodul care a lasat doi copii fara tata s-a derulat in mai putin de un minut. „Agresiunea a durat 54 de secunde, iar in gara era multa lume, deoarece treceau doua garnituri – una iesea din gara, alta iesea din gara”, a mentionat ministrul.
Sorin Vezeteu, ajutor sefului de post la Postul de Politie Trasporturi Feroviare Suceava, avea 38 de ani si lucra in politie de 15 ani.
Organizarea muncii atat la nivel central cat si in cadrul structurilor din componenta sistemului, nu ofera lucratorilor, perspectiva dezvoltarii si manifestarii spiritului creativ, inovativ sau inventiv si nici posibilitatea de a actiona cu obiectivitate, discernamint, responsabilitate si angajament in baza prevederilor normelor de lucru (cei drept multe din ele evazive, contradictorii si unele chiar abuzive) coroborate cu proprile convingeri.
In sistem se practica mai multe stilurile de munca specifice cazone, herupiste, cenzurate si uneori supersecretizate in mod nejustificat, situatii ce favorizeaza, in multe cazuri aparitia de stari confuze ce conduc inclusiv la litigii precum si la mentinerea sau creearea de tensiuni in cadrul organizatiilor sistemului si in cadrul colaborarilor.
Munca fiecărui politist ori jandarm nu este totdeauna „securizata” sau gestionata pentru a intari responsabilitatea actului politienesc sau de justitie intrucat aceasta este cenzurata, pe cale ierarhica, administrativ sau chiar si politic.
Datorinta lipsei unor exigente in organizarea muncii de politie si a functiei de judiciarist o parte atat din cadrele active cat si din rezervă intra in tot felul de combinatii nelegitime din zona criminalitatii compromitind mai ales actul politienesc sau de justitie si statutul politistului.
Tot datorita organizarii necorespunzatoare a timpului de lucru si a slabei instruiri cu privire la anumite riscuri profesionale, sunt si situatii care permit unor lucratori din cadrul formatiunilor de interventii speciale sa actioneze inclusiv in afara programului de lucru, pe post de recuperatori sau impun perceperarea unor taxe de protectie .
Rezultatele nesatisfacatoare obtinute in munca specifica la nivelul sistemului se datoreaza in primul rand lipsei manualelor de lucru pentru politisti (cu referire la ordinea publica, judiciaristi si politie rutiera) si jandarmi, acestea sunt suplinite de zeci si sute de dispozitii de lucru emise discretionar la nivelul tuturor esaloanelor de catre „clar vazatorii orbi”.
In al doilea rand ineficienta muncii sistemului se datoreaza incercarilor nenumarate si neinspirate de a experimenta (dupa parerile unor farisei cu fantezii politiste), de-a lungul celor 27 de ani de tranzitie neterminata, tot felul de modele si sisteme de Ordine si Siguranta Publica (elvetian, italian, spaniol, german, francez, etc,) unele total incompatibile cu sisitemul de drept si social romanesc, dar de la care nici nu s-au preluat macar partile bune.
In al treilea rand neimplementarea voluntariatului public (Legea 195/2001 a voluntariatului), in sprijinul muncii de politie de catre cei cu responsabilitati in domeniu, din motive indoielnice si neonorante, in folosul muncii de ordine si siguranta publica, a condus de asemenea la nereusita si ineficienta precum si la impiedicarea dezvoltarii spiritului civic in Romania si la scaderea gradului de apreciere sau incredere in actul politienesc.
Trebuie subliniat ca influenta negativa majora asupra eficientei muncii, in Sistemul de Ordine si Siguranta Publica o are emiterea discretionara a normelor la nivelul tuturor structurilor (judetene, directiilor de linii, departamentelor, ministeriului) de cele mai multe ori fara a exista o fundamentare obiectiva, rationala si de fiecare data neavizate de C.S.A.T. sau/si de Parchetul General, ceea ce permite realizarea unor jocuri de interese nelegitime in sistemul de ordne publica si cel judiciar.
Astfel, din considerentele mentionate sistemul de reglementări interne, permite inclusiv emiterea de acte normative în scopul satisfacerii unor interese de grup sau individuale, dovedindu-se că, risipa de resurse, mediocritatea si contraperformanta reflectate in rezultate sunt oficializate şi întreţinute chiar cu contributia unor factori importanti de decizie din sistem.
Sistemul de reglementări, cu referire atat la cel superior cat si inferior, care asigura functionarea structurilor ce au competenta in domeniul Ordinii si Sigurantei Publice este dezlânat, necorelat şi nesistematizat, contine imperfectiuni generatoare de conflicte de interese si de competenta precum si de interpretări echivoce în detrimentul bunului mers al activitatilor specifice şi al interesului public general.
Daca nu se vor intreprinde, pe baze stiintifice si obiective, un minim de masuri pentru reducerea riscurilor si vulnerabilitatilor care afecteaza independenta, integritatea si competenta profesionala a lucratorilor din structurile M. A. I., iar restructurarea se va amana sau nu va avea la baza rezultatele unui AUDIT EXTERN de SISTEM atunci cu siguranta intr-un termen scurt SISTEMUL DE ORDINE SI SIGURANTA PUBLICA va SUCOMBA, generand efecte perverse deosebit de grave pentru existenta STATULUI de DREPT in Romania, ca si alte subsisteme (invatamant, sanatate, agricultura etc) ale sisitemului nostru social, deformate in numele reformei, dupa “pareri savante” care au avut ca scop satisfacerea unor interese nelegitime de grup sau individuale.
Existenţa unor asemenea anomalii în societatea romanească se datorează în primul rand lipsei “Strategiei naţionale integrate de ordine şi siguranţă publică” prin care să se stabilească sarcini concrete pentru fiecare structură de ordine publică, fără a se permite crearea unor confuzii ori situaţii conflictuale în ceea ce priveşte competenţa materială sau teritorială