Ministrul Justitiei ii propune pentru functiile de conducere in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie si, respectiv, Parchetul General, si tot acesta poate face aprecieri asupra activitatii lor, daca e de parere ca se impune acest lucru. Acestea sunt, pe scurt, aspectele pe care reprezentantii Ministerului Justitiei au considerat ca e cazul sa fie stiute, de catre opinia publica, pe fondul deciziei CCR pe OUG.
In conditiile in care, abia ce apucase ministrul sa spuna ca are in plan sa evalueze – profesional si managerial – activitatea sefilor de la DNA si Ministerul Public, din directia institutiei conduse de catre Laura Kovesi fusese facut public un punct de vedere in care se nota negru pe alb faptul ca „avand in vedere statutul si atributiile conferite de Lege si Constitutie, actele si solutiile dispuse de procurori sunt supuse controlului instantelor de judecata, iar evaluarea profesionala a procurorilor este realizata numai de catre Consiliul Superior al Magistraturii”, oficialii Ministerului Justitiei au venit cu un raspuns in chip de replica la constatarea reprezentantilor institutiei care se ocupa cu combaterea coruptiei.
Redam in cele ce urmeaza, integral, precizarile Ministerului Justitiei pe acest subiect:
„Ministrul Justitiei, in calitate de titular al propunerii de numire si revocare a procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si a procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie (art. 54 alin. 1 din Legea nr.303/2004), are dreptul si obligatia de a verifica eficienta manageriala si modul de indeplinire a atributiilor de serviciu de catre procurori, conform art. 69 alin. 1 si 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara:
Articolul 69 alin (1) Ministrul justitiei, cand considera necesar, din proprie initiativa sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercita controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnati de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, de procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, de procurorul- sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism ori de ministrul justitiei.
(2) Controlul consta in verificarea eficientei manageriale, a modului in care procurorii isi indeplinesc atributiile de serviciu si in care se desfasoara raporturile de serviciu cu justitiabilii si cu celelalte persoane implicate in lucrarile de competenta parchetelor. Controlul nu poate viza masurile dispuse de procuror in cursul urmaririi penale si solutiile adoptate.
(3) Ministrul justitiei poate sa ceara procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie informari asupra activitatii parchetelor si sa dea indrumari scrise cu privire la masurile ce trebuie luate pentru prevenirea si combaterea eficienta a criminalitatii.
In ceea ce priveste evaluarea profesionala a procurorilor sefi, realizata la trei ani si finalizata cu acordarea unui calificativ, aceasta se efectueaza conform procedurii stabilite de catre Consiliul Superior al Magistraturii si este distincta de evaluarea ministrului justitiei vizand eficienta manageriala si modul de indeplinire a atributiilor de serviciu de catre procurorii sefi ai Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Directiei Nationale Anticoruptie”.
foto: Facebook
