Statele Unite nu vor sa-si interzica dreptul de a ataca primele cu arma atomica in cazul unui conflict, a declarat secretarul american al Apararii, Ashton Carter.
Ingrijoratoarele declaratii ale lui Carter au fost facute in cadrul unui discurs la baza aeriana din Kirtland (New- Mexico) , baza care gazduieste un centru de cercetari atomice. Rumori la Washington i-au atribuit recent presedintelui SUA, Barack Obama, intentia de a face o declaratie de renuntare la ”prima lovitura”. In 2009, presedintele american a afirmat, la Praga, intr-un discurs ramas celebru, atasamentul sau pentru o lume fara arme nucleare. Chestiunea ”primei lovituri” a fost pusa si de jurnalistul Lester Holt, la dezbaterea televizata Trump-Clinton, dar cei doi candidati la Casa Alba nu au reusit sa articuleze un raspuns clar. Donald Trump a scos niste fraze ambigue iar Hillary Clinton nu a dorit sa abordeze problema.
Specia umana, amenintata
Marti, doi parlamentari democrati au depus un proiect de lege care interzicea presedintelui SUA sa lanseze o prima lovitura nucleara fara ca in prealabil sa fie adoptata o declaratie de razboi de catre Congres. ”Riscul unui razboi nuclear ameninta grav supravietuirea speciei umane. Din pacate, neexcluzand sa fie primele care utilizeaza arma atomica, Statele Unite cresc riscul unei escaladari nucleare involuntare”, a indicat senatorul democrat Edward Markey, co autor al amintitului proiect, alaturi de colegul sau Ted Lieu. ”Presedintele nu ar trebui sa utilizeze aceste arme decat numai ca raspuns la un atac nuclear”, a estimat Markey.
Cat il va costa pe viitorul presedinte modernizarea arsenalului
In ciuda bugetului colosal al Pentagonului, exista o gaura financiara enorma in programele de armament nuclear, ceea ce va reprezenta o dilema inevitabila pentru viitorul locatar al Casei Albe. Construit cu zeci de ani in urma (chiar 62 in unele cazuri) arsenalul nuclear al SUA (reparat, upgradat si modificat mereu) a fost pus la cale in timpul cursei inarmarii contra superputerii rivale, Uniunea Sovietica. Acum acest nedorit patrimoniu, va fi o ghiulea pentru viitorul presedinte. Pilotii fortelor aeriene folosesc frecvent aceleasi bombardiere (B-52) pe care le-au pilotat bunicii lor. Departamentul Energiei, care imparte cu Pentagonul responsabilitatea pentru arsenalul nuclear, utilizeaza instalatii de cercetare si productie vechi de 73 de ani. ”Adevarul este ca durata de exploatare a vectorilor nostri nucleari a fost deja prelungita cu mai multe decenii peste durata de viata prevazuta. Daca nu vom inlocui aceste sisteme, ele vor imbatrani in continuare si vor deveni periculoase, putin fiabile si ineficiente”, a declarat seful Pentagonului, in cursul unei vizite la baza aeriana din Minot (Dakota de Nord).
Inarmare egal masuri nepopulare
Discursul lui Carter coincide cu preocuparea raspandita intre responsabilii si expertii sectorului militar cu privire la constrangerile bugetare, care vor reprezenta o problema pentru viitorul presedinte: trebuie crescut bugetul militar si modernizat arsenalul nuclear, sau aceste sume colosale trebuie orientate in alte directii? Nemaivorbind ca in urmatorii zece ani, unele submarine balistice, bombardiere si rachete de la sol (principalele componente ale triadei nucleare) isi vor atinge sfarsitul ciclului de viata. Congresul estimeaza ca, pana in 2024, guvernul american va cheltui 348 miliarde de dolari pentru modernizarea fortelor nucleare, cifra care nu include insa costisitoarele programe prevazute pentru a doua jumatate a urmatorului deceniu. Estimari independente cifreaza modernizarea totala a arsenalului nuclear american la nu mai putin de 1000 de miliarde de dolari in 30 de ani. Pentru a dispune de asemenea sume, orice optiune abordata de viitoarea administratie prezidentiala nu va fi deloc populara in randurile alegatorilor.
