Camera Deputatilor a adoptat o lege care le permite ministrilor, parlamentarilor, primarilor si prefectilor sa fie comercianti pe persoana fizica.
Initiativa legislativa a apartinut UDMR, care a tinut mortis sa-i scoata pe parlamentari, guvernanti, primari si viceprimari, prefecti si subprefecti, presedinti si vicepresedinti de Consilii Judetene din jugul legii 161/2003 – aceea menita sa asigure transparenta in exercitarea demnitatilor publice si prevenirea/sanctionarea coruptiei. Sacaiti de manevrele necesare trecerii afacerilor pe numele unor rude sau apropiati, parlamentarii au amputat pur si simplu legea (au eliminat interdictia detinerii, concomitent cu o demnitate publica, a calitatii de comerciant persoana fizica) dandu-si astfel unda verde in administrarea propriilor bisnisuri. In fond, n-avea niciun rezon ca serviciile secrete sa aiba voie sa-si castige singure banii de cosnita iar ditamai alesii neamului sa fie obligati sa actioneze sub acoperire. Daca tot vor sa fie comercianti in timpul liber (despre care se stie ca le prisoseste), parlamentarii ar putea debuta in piete si in targuri, pe post de Taica Lazar. Nu de alta, dar romanii – care saracesc constant sub luminata si inteleapta obladuire a politicienilor/comercianti – sunt cu ochii mai mult dupa second-hand-uri insiferent ca este vorba despre imbracaminte, incaltaminte, mobilier sau masini. In fond, comertul cu vechituri este singurul potrivit unei tari conduse de politicieni de mana a doua. Asta desi, tinand cont de valoarea prestatiei sale, clasa noastra politica se claseaza mai curand la categoria mana a treia. Respectiv categoria in care ”marfa” e culeasa direct din gunoaie.
