„Omuletii verzi”, sabotaj la BRUA!

Cu putina vreme in urma ne minunam cu totii, de la cei mai inalti demnitari ai statului roman la comisarii Uniunii Europene si de la conducatorii celor mai importanti colosi bancari precum BERD sau BEI pana la cei mai reputati analisti economici ca Romania are, in sfarsit, un proiect de tara pragmatic, cu ample conexiuni internationale, care poate reprezenta semnalul de relansare a marilor proiecte de infrastructura. Este vorba in primul rand de ambitiosul proiect BRUA, gazoductul care reprezinta un adevarat „cordon ombilical” prin care se va asigura intregii Europe resursele energetice necesare. Iar cum aproape ca nu mai era zi in care sa nu se remarce un nou succes al companiei nationale Transgaz, de la castigarea licitatiei privind privatizarea„ Vestmoldtransgaz” pana la revenirea in carti, dupa nenumarate sicane, pentru preluarea transportatorului national de gaze DESFA din Grecia, voci realiste au avertizat deja ca imensele interese geostrategice ale Moscovei din jurul Gazprom vor forta, sub orice forma, sabotarea BRUA.

Si cum prin transformarea Transgaz intr-un jucator regional respectabil securitatea energetica a Europei incepea deja sa se joace la Bucuresti, BRUA devenea automat „nodul gordian” pe care oricine s-ar impotrivi acestei lupte pentru castigarea independentei energetice a Romaniei si UE deopotriva ar fi incercat sa-l „taie”. Si, culmea ironiei, la atat de putine zile dupa ce importanti reprezentanti ai Administratiei Trump, dar si lideri ai altor tari central europene avertizau ca tarile limitrofe sferei de influenta a Rusiei pot fi victimele unui „razboi hibrid” in care Moscova a demonstrat ca exceleaza in ultima vreme s-a incercat declansarea unei isterii impotriva celui mai important proiect de infrastructura al Romaniei la acest moment, unul in care sunt angrenate si importante forte financiare ale UE sau ale celor mai mari banci internationale. Si chiar daca incercarea „sinucigasa” de sabotare a BRUA, cu tot cu Transgaz „la pachet” va ramane o simpla furtuna intr-un pahar cu apa, totusi trebuie explicata importanta covarsitoare a acestui proiect pentru securitatea energetica a tarii noastre. Mai ales ca voci de la Bruxelles  au sarit imediat in apararea Transgaz si implicit a interesului national, europarlamentarul Raluca Manescu punand chiar „punctul pe i” prin afirmatia transanta ca „ rolul activ jucat de Transgaz la nivel regional afecteaza interesele rusesti”.

Ultima sansa dupa Nabucco

Iar pentru a intelege mai bine ca realitatea este cu totul alta decat opiniile halucinante ale unor analisti „impaiati”, care dupa ce au fost stersi in graba de praful uitarii au ajuns sa se mire de ce facem afaceri cu ungurii, care sunt „dusmanii nostri seculari”, trebuie spus de la bun inceput ca, dupa deselectarea proiectului Nabucco drept ruta preferata pentru transportul gazelor naturale din regiunea Caspica inspre pietele central -europene, BRUA ramane singura carte pe care o mai poate juca Uniunea Europeana pentru a-si asigura independenta energetica in fata ofensivei economice a Moscovei.

Desigur, datele tehnice ale proiectului pot trezi poate doar interesul specialistilor, dar nu trebuie uitat ca BRUA este cu atat mai important cu cat astfel se va asigura si capacitatea de transport a volumelor uriase de gaze naturale recent descoperite in Marea Neagra pe aceleasi piete central-europene. Astfel ca dezvoltarea pe teritoriul Romaniei  a Sistemului National de Transport Gaze pe coridorul conductei de transport Bulgaria – Romania – Ungaria – Austria, SMG Podisor – Horia si trei statii noi de comprimare (Jupa, Bibesti si Podisor), adica BRUA Faza 1 este considerat un proiect prioritar la nivel regional, inclus in lista proiectelor CESEC, datorita faptului ca aduce o contributie semnificativa la cresterea sigurantei in aprovizionarea cu gaze naturale si a gradului de interconectivitate regionala. Iar tocmai pe aceste considerente implementarea sa este sprijinita de Comisia Europeana prin programe specifice de finantare.

Conform Regulamentului UE

Iar cei care lanseaza campanii „hibride” despre anumite decizii ale partii maghiare din proiect, pe langa faptul ca sprijina o teorie desprinsa parca din bancurile cu Radio Erevan, in care „baietii buni” sunt prezentati drept rai si viceversa, inainte de acceptarea probabil a vreunei „oferte de nerefuzat” era bine sa citeasca barem, daca tot se dau specialisti, istoricul Procedurii de Sezon Deschis Angajant pentru rezervare de capacitate incrementala pe punctele de interconectare RO – HU – AT si ulterior RO –HU… S-ar fi convins astfel de respectarea atat a prevederilor Ghidului de buna practica asupra proceselor de sezon deschis, cat si a principiilor prevazute de Regulamentul UE nr. 2017/459.  Si conform principiilor stabilite in cadrul de reglementare european mentionat, TRANSGAZ si FGSZ au derulat o Procedura de Sezon Deschis Angajant pentru contractarea, in conditii transparente, a capacitatii incrementale de transport in viitorul punct de interconectare Csanadpalota. Si ca procedura derulata a avut, de asemenea, ca scop justificarea investitiei, pregatirea Procedurii fiind realizata in perioada 2015 – 2017 prin colaborarea autoritatilor de reglementare din Romania (ANRE), Ungaria (HEO) si Austria (E – Control), ai operatorilor de transport din cele trei tari (TRANSGAZ, FGSZ si GAZ CONNECT), precum si ai Comisiei Europene! Asa ca, in rest, totul e „can – can”… Dar unul care poate costa imens Romania, daca se va pierde aceasta uriasa sansa de a avea un jucator regional precum TRANSGAZ la acest nivel in care colosi ai economie globale se aliaza in premiera cu o companie romaneasca pentru proiectul BRUA, cel care deranjeaza atat de mult Moscova…