Cu o suprafata de 543 km patrati, Guam este cea mai intinsa insula din Arhipelagul Marianelor, in Pacific. Geografia si dotarea locului si ii dau insomnii lui Kim Jong-un. Ce se stie, de fapt, despre aceasta insula?
Iata insa ce-l ingrijoreaza pe liderul de la Phenian: baza aeriana si navala Andersen Air Force. 6000 de militari americani se afla aici. Plus submarine. Plus bombardiere B-52. Baza serveste ca port pentru zece unitati ale United States Pacific Command ale Flotei Pacificului si pentru a Flota a Saptea americana. Iar dupa 1990 este una din rarele baze care pot gazdui bombardierele B-2 si uriasele portavioane ale US Navy. Guam este de o importanta cruciala pentru armata SUA in Pacific. Nu este prima data cand liderul de la Phenian ameninta sa atace teritorii care ii sunt, geografic, aproape dar , militar, inamice. Da data aceasta, amenintarea este cat se poate de reala. Racheta intercontinentala Hwasong-12, cu care se lauda Kim Jong-un, are o raza de actiune ce variaza intre 3700 si 6000 km. Din Phenian in Guam sunt 3400 km. Iar un raport al agentiei americane de informatii militare (DIA) arata ca Nordul al reusit sa-si miniaturizeze ogivele nucleare si sa le adapteze dimensiunile pentru a ”intra” intr-o racheta Hwasong. Concluzie la care a ajuns si ministerul japonez al Apararii.
Scutul american
THAAD (Terminal High Altitude Area Defense), unul din cele mai avansate sisteme antiracheta, a fost desfasurat in Guam de catre americani incepand cu 2013. Sistemul este capabil sa intercepteze o racheta cu raza medie de actiune la mare altitudine. THAAD, care se adauga la doua distrugatoare cu sistemne Aegis (similare cu cel de la Deveselu), dispune si de un lansator de rachete mobil, un radar capabil sa determine originea si traiectoria unei rachete balistice si de un sistem de declansare a focului integrat. Oficial, Guam este teritoriu non-incorporat al SUA, condus de un guvernator ales. Se vorbeste engleza, chamorro (limba populatiei indigene) si japoneza. Guam a fost colonizata de spanioli, in secolul XVI, apoi cedata SUA in 1989, dupa razboiul hispano-american. In cel de-al doilea Razboi Mondial, Guam a fost atacata de japonezi si cucerita in trei zile dupa atacul Pearl Harbour, in decembrie 1941. Apoi americanii au recucerit-o , in campania din Arhipelagul Marianelor si Palaos, in 1944.
Pe hartie, locuitorii sunt americani
Este vorba de cei 160.000 de localnici, dar drepturile lor sunt limitate din cauza statutului ciudat al insulei. Nu pot participa la alegerile americane iar singurul reprezentant al insulei in Congres nu are drept de vot asupra textelor de lege. In iulie, mai multi oameni politici au facut cunoscuta dorinta de independenta a unei parti a populatiei, apeland la un referendum pentru a lamuri problema. Guam figureaza pe lista ONU ca teritoriu non-autonom ce urmeaza sa fie decolonizat. Trei optiuni sunt propuse: independenta, sa devina stat american sau sa ramana in situatia de ”libera asociere” cu Washington. O independenta ar putea insa dezechilibra economia teritoriului. 45.000 din locuitorii din Guam primesc ajutoare alimentare si beneficiaza de un sistem de sanatate publica iar bugetul insulei tine de subventiile federale si de taxele platite de militarii americani stationati in Guam.
Rau cu rachetele, rau cu serparia si ”vaduva neagra”
Daca Phenianul ameninta integritatea si securitatea insulei, exista si alte lucruri rele. Sarpele brun. Aceste reptile, care au sosit pe insula la sfarsitul anului 1949 cu diferite nave cargo reprezinta o adevarata amenintare pentru biodiversitatea teritoriului. Serpii au mancat pasarile, soparlele, liliecii si, in general orice animal.
Veninul acestui sarpe (semi-constrictor) nu reprezinta un pericol pentru un adult sanatos. Pentru copii, da. Lung de doi metri, sarpele brun a distrus 10 din cele 13 specii de pasari, trei specii de soparle si mai multe specii de lilieci. Cu toata tehnica americana, exista la ora actuala aproximativ 2 milioane de serpi bruni pe insula Guam, la un numar de 175.000 de persoane, pe un teritoriu lung de 48 km si lat de 14 km. Deci la tot pasul. In 2013, americanii au parasurat 2000 de soareci morti pentru a ucide serpii din Guam. Rozatoarele au fost injectate cu Tylenol, un analgezic letal pentru serpii bruni. Fara rezultate deosebite, mai ales ca operatiunea a costat bani: fiecare soarece era echipat cu un soi de parasuta pentru a ramane in copaci, unde traiesc serpii, si a nu ajunge la sol sa fie mancat de alte animale. Odata cu cresterea traficului maritim si militar de provenienta SUA, controalele din zonele portuare au devenit drastice pentru a fi evitata o situatia din 2014, cand un container maritim infestat cu paianjeni ”vaduva neagra”, mortali pentru om, a intrat pe insula, specimene fiind gasite in toate casele de langa port.
