Razboiul din estul Ucrainei a facut ca Alianta Nord Atlantica sa constientizeze cu privire la lacunele sale militare si logistice. Mai multi militari, mai multe mijloace dar mai putina eficienta tactica: in fata unui eventual atac declansat de armata lui Putin, NATO are avea dificultati sa riposteze.
Reforma functionarii si structurii comandamentului: aceasta a fost tema reuniunii de ieri, la Bruxelles, a ministrilor Apararii din tarile Aliantei, pentru a fixa marile linii ce ar trebui aprobate la inceputul anului 2019. O intoarcere la Razboiul Rece? Nu chiar, dau asigurari conducatorii NATO. Secretarul general Jens Stoltemberg vorbeste de o ”adaptare la secolul XXI si a mediului schimbator”.
In realitate, anexarea Crimeei de catre Rusia si razboiul din Ucraina, in 2014, au scuturat NATO din amorteala discursurilor. Cele doua momente i-au surprins total pe cei 28 de aliati care nu credeau ca o desfasurare atat de rapida a fortelor rusesti va fi posibila si care au estimat prost efortul de modernizare a armatei Rusiei, inceput in 2008. Dar, pentru a lansa reforme interne, trebuie identificate lacunele, care sunt multe, potrivit unui raport secret care a ajuns luna trecuta in presa germana. Deloc intamplator, Berlinul figureaza printre capitalele cele mai favorabile consolidarii unei structuri de comandament care a cazut dupa ce a cazut si zidul capitalei germane.
Cu viteza melcului
Inaintea sfarsitului Razboiului Rece, NATO avea 33 de comandamente din care astazi au mai ramas 7, rezultat al unei operatiuni radicale de economie si de concentrare pe noi domenii ale Aliantei, cum ar fi operatiuni duse in afara razei traditionale de actiune (Kosovo, Afganistan, Libia) sau de ”securitate cooperativa” si de ”intarire a capacitatii” tarilor terte (de fapt misiuni de formare a armatelor unor tari).
Dar razboiul nedeclarat dus de Rusia in Ucraina a schimbat datele problemei si a indus necesitatea intoarcerii la functia principala a NATO: apararea colectiva a membrilor si disuasiunea. La insistenta Poloniei si a tarilor baltice, o ”prezenta intarita” a fost asigurata la frontierele estice ale Aliantei, cu desfasurarea de grupuri de lupta ce numara fiecare 1000 de soldati. Dar a fost lansata si o analiza asupra realei eficacitati a NATO, o alianta care numara de patru ori mai multi militari si are de trei ori mai multe tancuri si avioane ca armata Rusiei, dar pare un Babilon al deciziilor, un hatis al comenzilor si o armata care se misca greu. Motive ce pun sub semnul intrebarii capacitatea de a riposta cu viteza necesara unei ofensive a Moscovei.
Doua ore la frontiera Romaniei
In cazul unei ”MJO” (Major Joint Operation, adica un conflict major, un numar insuficient de ofiteri de stat major, importante lacune logistice (trenuri capabile sa transporte rapid material, drumuri si poduri care sa permita trecerea tancurilor si vehiculelor etc) sau lentoarea birocratica ar fi suficiente hibe ce ar putea intarzia un raspuns rapid. Raportul amintit mai invoca si aventura unui escadron american care a pierdut doua ore la frontiera dintre Romania si Bulgaria, tari membre NATO, pentru formalitatile de pasapoarte si armament.
Verde la razboiul cibernetic
Tarile NATO au aprobat recursul la tacticile razboiului cibernetic in operatiunile Aliantei, o noua etapa pentru a intari disuasiunea in fata Rusiei. ”Am vazut o Rusie (…) care a investit mult in materie de aparare, dobandind capacitati moderne, forte conventionale si nucleare, si care a aratat ca vrea sa foloseasca forta contra tarilor vecine”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltemberg.
Din 2016, NATO considera ciberspatiul drept un ”domeniu operational”. In consecinta, ”un atac cibernetic poate declansa Articolul 5” din tratatul fondator al Aliantei, care prevede ca tarile membre sa apere un aliat in caz de agresiune, a repetat Stoltenberg. Tactici de razboi cibernetic-impotriva site-urilor sau retelelor sociale, pentru a intercepta date, afecta servere sau a sabota tehnologiile folosite in lupta-au fost utilizate ”foarte eficient” in Irak si in Siria impotriva gruparii Statul Islamic, de catre anumite tari ale Aliantei, a punctat Stoltenberg.
Greu cu hackerii lui Putin
Principalele puteri ale NATO (SUA, Marea Britanie si Franta) dispun de capacitati ofensive in materie dar un recent exercitiu NATO a dezvaluit mari slabiciuni in cazul ciberatacurilor, in timp ce Rusia are o reputatie excelenta in materie. ”Trebuie sa fim la fel de eficace in domeniul cyber la fel cum suntem pe teren, pe apa sau in aer”, a declarat Stoltemberg.
Tot legat de remanierea structurilor de comandament NATO, Stoltenberg a mai spus: ”Intensa activitate ale crucisatoarelor si submarinelor rusesti in Atlantic trebuie sa-i determine pe aliati sa reanimeze un centru de comanda dedicat garantarii ca rutele maritime intre SUA si Europa vor ramane libere si securizate”. Dar tarile membre NATO, sub presiunea presedintelui american Donald Trump care le cere sa-si creasca cheltuielile pentru aparare, nu vor transa aceste chestiuni (amploarea cresterii efectivelor, bugete si locatii) decat la summit-ul din februarie.
