Procurorii DNA au luat, ieri, cu asalt Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si Casa de Asigurari a Municipiului Bucuresti plus alte 48 de locatii (sedii de firme si domicilii).
Inceputa tarziu, rascolirea mizeriei din Sanatate are in vedere ”suspiciuni privind savarsirea unor infractiuni de coruptie si asimilate infractiunilor de coruptie, savarsite in perioada 2016- august 2017”. Interval de timp minor din moment ce Sanatatea este mulsa de bani fara intrerupere de ani de zile.
Coruptia care ucide pe bune
Sigur e ca, in timp ce oamenii si firmele care capuseaza Sanatatea o duc de minune sub toate guvernele, indiferent de culoarea lor politica, romanii au ajuns sa moara pe capete, sa se infecteze cu boli in spitale, sa-si ia medicamente pe sponci si sa fie umiliti chiar de asistentii/functionarii obligati prin lege sa le vina in ajutor si sa le faca viata mai usoara. Reprezentantii din domeniu urla ca din gura de sarpe ca nu dispun de banii necesari asigurarii unor servicii medicale si sociale decente. Bugetul alocat nu o fi unul dolofan, dar cum ramane cu pacientii falsi (pentru care doctori si firme de resort incaseaza sume grele), cu materialele sanitare achizitionate la preturi nesimtite, cu dotarea spitalelor cu aparatura inutila sau invechita, cu modul inuman in care sunt tratati unii dintre pacienti atat de doctori cat si de personalul sanitar? Ramane ca-n tren cata vreme interesele medicalo-economice se impletesc cu cele politice si amandoua tipurile sunt paralele cu interesele cetatenilor, deci se vor intalni de abia la infinit.
Razboi Kovesi – Maior?
Sperantele celor care s-au bucurat vazand mafia din Sanatate luata la puricat s-au diminuat dupa ce, la scurta vreme dupa declansarea perchezitiilor, au aparut speculatii care au legat ofensiva delansata de procurori de un atac dat de Codruta Kovesi impotriva lui George Maior. Totul a pornit dupa ce primul saltat, la perchezitiile de ieri, de procurori, a fost Sergiu Ciobanu – fost consilier al lui George Maior atat la MApN (unde Maior a fost, in timpul guvernarii Nastase, secretar de stat si sef al Departamentului pentru Integrare Euroatlantica si Politica de Aparare) cat si la SRI.
Mecanismul de fraudare
Indiferent de motiv, cert este ca procurorii au dat deja lovitura: au descoperit un mecanism prin care s-au furat milioane de euro din banii destinati pacientilor: functionari protejati de persoane din conducere redactau rapoarte false cu sutele si astfel in sistem apareau tot felul de servicii medicale care ar fi fost efectuate, motiv pentru care CNSAS deconta banii. Descoperirea nu curata sistemul, dar e un inceput promitator.
Abuzurile sistemului, anchetate si de inspectorii ministrului Sanatatii
Imaginile de cosmar cu cele doua persoane cu handicap locomotor care au fost adusi pe targi la ghiseele Casei de Asigurari de Sanatate Bihor, functionarii refuzand in caz contrar sa le elibereze niste acte, au provocat autoritatile sa reactioneze. Atat ministrul Sanatatii, Florian Bodog, cat si conducerea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate au cerut directorului CJAS Bihor sa ancheteze de urgenta cazul in vederea identificarii si sanctionarii vinovatilor. n
DEPOLITIZAȚI FUNCȚIILE DE CONDUCERE ȘI DE-SECRETIZAȚI TOATE H.G.-URILE DE DUPĂ 90 ACOLO SE AFLĂ CHEIA DIN SPATELE NENOROCIRII ȚĂRII ĂSTEIA, ÎN CARE POLITICUL A FĂCUT PARTE-N-PARTE CU CEI DIN AFARĂ! ”LEGISLAŢIA SECRETĂ după care este condusă România, fără ca PUBLICUL să ŞTIE CEVA. Nimeni nu poate spune ce conţin aproape 500 de HOTĂRÂRI de GUVERN cu PUTERE de LEGE care au fost SECRETIZATE | DEZVĂLUIRI Legislația considerată clasificată se adoptă prin intermediul Hotărârilor de Guvern secrete. Anual sunt zeci de astfel de acte normative pentru care nu se publică nici măcar titlul Hotărârilor de Guvern. Foarte interesant este faptul că nici măcar unii demnitari înalţi din Executiv nu cunosc prevederile hotărârilor secrete luate de givernele din care ei au făcut parte. Codru Vrabie, unul dintre ONG-iștii cu stadii vechi, a observat, în urmă cu câțiva ani, faptul că multe Hotărâri de Guvern (HG) nu sunt publice, nu apar în Monitorul Oficial. „Căutam un număr de HG și am văzut că precedentul lipsește. Am întrebat în stânga și-n dreapta, nimeni nu știa ce scrie în aceste hotărâri. Niciodată nu am știut despre ce e vorba, chiar am devenit curios”, spune acesta. Ceea ce a descoperit Vrabie este „legislația” clasificată a României, Hotărârile de Guvern care nu sunt cunoscute nici măcar de toți membrii Executivelor care le adoptă.În 1990, cârmuire cu HG-uri clasificate-Spunea Andrei Zaharescu – ”Când ajungea în dezbatere un proiect clasificat, noi, funcționarii, ieșeam din sală.” Dacă în majoritatea statelor aceste decizii secretizate se fac publice după un număr de ani (între 20 și 50 de ani), la noi acestea riscă să moară secrete. Mai mult, nu este făcut public nici măcar titlul HG-ului. Declasificarea se realizează printr-un act normativ de același nivel” , ni s-a precizat de la Biroul de Presă al Guvernului. Altfel spus, tot printr-o Hotărâre care să anuleze clasificarea celei pe care o vizează.”
În ultimii ani, media HG-urilor secrete a fost 30, însă peste 30% din deciziile luate de Executivul condus de Petre Roman, în 1990, sunt secrete și în acest moment. Conform datelor publicate pe site- ul Camerei Deputaților doar 888 sunt publice, restul de 479 au fost „ascunse”.„Nu există o limitare numerică a actelor normative clasificate adoptate în ședințele Guvernului într-un an calendaristic”, ni s-a mai transmis de la Palatul Victoria. Adoptarea unui astfel de HG pleacă cu proiectul. „Hotărârile clasificate pot fi inițiate, în conformitate cu Constituția, de către ile care și-au organizat activitatea de protecție a informațiilor clasificate”, ni s-a transmis de la Guvern. Adică serviciile secrete, Ministerul de Interne și Ministerul Apărării ar intra în această categorie. Urmează analiza inițiativei în ședință. „Funcționarii ieșeau din sală și rămâneau doar miniștrii și premierul”, a rememorat procedura Andrei Zaharescu, fostul purtător de cuvânt de la Palatul Victoria.
Să luăm pe rând GROPARII: 1. Petre Roman (premier 1990-1991): Chiar prima decizie a Guvernului României de după Revoluție este una care nu a fost publicată. Numărul HG clasificate, în perioada 1990-1992 a fost de 604: 1990=479 H.G. secrete; 1991=95 H.G. secrete; 1992=30H.G.secrete. 2. Nicolae Văcăroiu (premier 1992-1996): În timpul lui Nicolae Văcăroiu s-au aprobat Numărul HG clasificate a fost de 70, iar în perioada 1992-1996 au fost băgate la ”secret” un nr. de 434 H.G.-uri (1993=29, 1994=69,1995=78, 1996=75, 1997=39, 1998=70, 1999=74) 3. Adrian Năstase (premier 2000-2004): pentru perioada următoare, vârful a fost de 97 de legi secrete și 412 H.G.-uri secrete (2000=66, 2001=39, 2002=56, 2003=97, 2004=88, 2005=39, 2006=27) 4. Victor Ponta (premier 2012-2015): până-n august a.c., a însumat 340 H.G.-uri secrete:2007=13, 2008=32, 2009=43, 2010=117, 2011=25, 2012=17, 2013=32, 2014=23, 2015=38) Destinatarul știe „secretul” Procedura adoptării unui HG continuă cu votul. Cât despre votanți, doar miniștrii de specialitate (ai Apărării sau de Interne, în funcție de obiectul deciziei) și primul-ministru sunt la curent cu prevederile exacte ale inițiativei. Restul miniștrilor văd doar cel mult un sumar, ne-a explicat un fost ministru. După aprobarea HG-ului, i se dă un număr și nu este publicat în secțiunea publică a Monitorului Oficial. Conținutul noii hotărâri care sigur a schimbat ceva în România, așa cum glumește fostul ministru cu care am vorbit, „se transmite numai instituțiilor publice interesate, conform dispozițiilor”, ni s-a mai explicat de la Biroul de Presă al Executivului. Vânzarea Romtelecom, „ascunsă” Desecretizarea unor HGuri este o procedură destul de rară. „Evenimentul zilei” a reușit să afle care a fost conținutul unor acte normative care au fost inițial secretizate. HG 947 din 2006, Conținea contractul de consultanță pentru privatizarea Romtelecom. A fost desecretizată câteva luni mai târziu.”