Ai o poveste fotografii, sau materiale audio/video care crezi ca merita sa fie publicate?
Scrie-ne pe pont[@]national.ro (fara [ ]) sau completeaza formularul de AICI!
Home » News » Lungul drum al României spre justiție

Lungul drum al României spre justiție

Autor:

Pe când în Piața Victoriei se moare de grija procurorilor DNA, în Occident această instituție este arătată cu degetul pentru practicile inacceptabile utilizate în instrumentarea multor dosare. Lupta anticorupție este binevenită, nu o contestă nimeni și o cere mai cu seamă Vestul, dar fără a încălca drepturile omului și legislația europeană, fără protocoale secrete și imixtiuni în actul de justiție, fără presiuni pe martori și intimidări, fără interceptări ilegale și cu nerespectarea prezumției de vinovăție. Asta cred partenerii de la Bruxelles că s-a și continuă să se întâmple în România, al cărei drum spre o justiție imparțială și corectă este lung și anevoios. 

 

justitie 900x450 54193100 720x405 Lungul drum al României spre justițieÎntr-un adevărat tsunami declanșat de cei cu interese obscure, publicăm mai jos articolul scris de James Wilson, în care directorul fondator al Fundației internaționale pentru o mai bună guvernare analizează ce se întâmplă în România cu numai patru luni rămase până la preluarea președinției Consiliului Europei.

UE trebuia să vegheze                                                                                                        

Întrucât instituțiile europene revin la lucru după vacanța de vară, o problemă critică la orizont este aceea că, peste numai patru luni, România va prezida Uniunea Europeană și va fi în fruntea Consiliului la momentul Brexit-ului. Dar sistemul de justiție al României are încă un drum lung de parcurs înainte de a se conforma standardelor europene. România va prelua președinția în ianuarie 2019, un pas important pentru o țară care a aderat la U.E. abia în 2007. Noul rol de îndeplinit va împinge țara în centrul atenției la Bruxelles. Atunci când a devenit membru U.E, România nu era pregătită să adere, dacă ne raportăm la corupția ridicată și la nivelul sistemului de justiție. Din păcate, multe dintre aceste preocupări sunt valabile și în prezent, de aceea România rămâne sub supraveghere specială printr-un Mecanism de Cooperare și Verificare (MCV). Comunitatea internațională a încurajat în mod frecvent România să continue lupta anticorupție, cu fostul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, aproape câștigând statutul de celebritate în mass-media occidentală stilul ei dur de abordare a cazurilor. Dar comunitatea internațională și-a neglijat datoria de a insista asupra respectării drepturilor omului și a statului de drept în metodele utilizate de DNA în această necesară campanie anticorupție.

Rolul ascuns al Serviciilor

DNA a ajuns sub lupă după ce fostul șef, doamna Kovesi, a fost înregistrată pe o casetă, în 2017, când le ordona subalternilor să efectueze investigații împotriva premierului și a colegilor de Cabinet. Kovesi a fost auzită folosind expresia „pune presiune”, cu referire directă la Executiv, drept represalii la încercările guvernanților de a-i reduce autoritatea. Mai mult, povestea asta a fost urmată de dezvăluirile conform cărora doi procurori DNA de rang înalt au obligat în 2015 un martor să inventeze dovezi împotriva magnatului media și a deputatului Sebastian Ghiță, martorului fiindu-i transmis că, dacă nu cooperează, familia lui devine o țintă. Totodată, există îngrijorări în România cu privire la rolul ascuns pe care îl joacă Serviciile de informații în alegerea persoanelor ce vor fi urmărite penal. În numele DNA, Serviciul Român de Informații (SRI) efectuează anual până la 20.000 de interceptări telefonice, ba chiar inițiază anchete împreună cu Direcția Națională Anticorupție. Însuși Dumitru Dumbravă, de la SRI, a recunoscut public faptul că instituția asta consideră sistemul judiciar ca fiind un „domeniu tactic” al operațiunilor pe care le desfășoară. Evident, atât SRI, cât și DNA au fost criticate pentru subminarea independenței judecătorești. De asemenea, au fost dezvăluite protocoalele semnate între SRI, Înalta Curte de Casație și Justiție, Procuratura Generală, Consiliul Superior al Magistraturii și Asociația Avocaților din Barou. Protocoalele astea sunt alarmante în ceea ce privește drepturile omului, proprietatea constituțională și conflictele de interese. Ținând cont de orice standarde europene, este inacceptabil ca un organism responsabil cu reglementarea activității judecătorilor și procurorilor, așa cum este Consiliul Superior al Magistraturii, să aibă o relație secretă care îi poate influența pe judecători să conducă procesele în interesul SRI și al partenerilor de la DNA. De asemenea, se mai susține și că protocoalele sunt folosite pentru a ocoli garanțiile constituționale în adunarea probelor. Cert este că existența unor astfel de protocoale face dificilă încrederea în rezultatele sistemului de justiție din România!

Presiune pe magistraţi

O altă cauză care îngrijorează este dată de presiunea exercitată asupra sistemului judiciar. Marius Iacob, prim-adjunct al șefului DNA, a declarat public că parchetul pe care-l conduce are pe rol 300 de dosare ce privesc mai mulți magistrați. Dacă luăm în considerare faptul că la un dosar lucrează doi sau trei magistrați și ne gândim că un magistrat ar putea finaliza până la cel mult zece cazuri pe an, înseamnă că magistrații devin vulnerabili în fața presiunii și a influenței în cazurile pe care le instrumentează.

Drepturile omului, călcate în picioare

Un recent raport scris de Emily Barley, Lisi Biggs-Davison și Chris Alderton și publicat de Due Process și CRCE indică România drept cea mai gravă țară din Uniunea Europeană în ceea ce privește încălcarea drepturilor omului. Între 2014 și 2017, CEDO a constatat că au fost 272 de încălcări ale drepturilor omului! Referitor la tratamentul inuman sau degradant, România se situează în mod sistematic la coada clasamentului, imediat în spatele Rusiei, pe penultimul loc. Iar la capitolul încălcarea dreptului la un proces echitabil, dintre cele 47 de state membre ale Consiliului Europei, România e în urma Rusiei și a Turciei! Condițiile din penitenciare sunt îngrozitoare în România, iar un raport al Due Process a evidențiat cele 104 încălcări constatate în România de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului privind tratamente inumane sau degradante, majoritatea dintre ele petrecute în spatele gratiilor. CEDO a criticat în dese rânduri România pentru suprapopularea închisorilor, fapt de asemenea comentat de raportul Due Process: „În România, aproape fiecare caz ​​a scos la lumină condițiile de detenție dezgustătoare, cu infestări de gândaci și viermi, instalații sanitare inadecvate pentru deținuți și celule murdare și umede”. Condițiile din închisori au ajuns titluri în presa internă, dacă nu și în cea internațională, un asemenea caz ducând la inculparea directorului Spitalului penitenciar Rahova, cu patru gardieni reținuți, iar alți patru arestați la domiciliu, toți fiind acuzați de săvârșirea unor fapte de violențe împotriva deținuților. Colac peste pupăză, toate astea au fost urmate de moartea fostului judecător Stan Mustață. Fusese condamnat și închis la Jilava pentru acuzații de luare de mită, dar în detenție a avut parte de un tratament îngrozitor. Cu toate că se știa că are probleme de rinichi, Stan Mustață a fost mutat în toiul nopții de la o închisoare la alta, deși voma continuu. Ulterior, a murit în urma unui atac de cord în timp ce era internat la spitalul civil Carol Davila, iar medicii i-au anunțat pe procurori în legătură cu gravele lor preocupări legate de tratamentul de care anterior avusese parte pacientul. Evident, reacția medicilor a dus la declanșarea unei anchete, iar acum se speră doar că acest caz ar putea provoca o schimbare reală în sistemul penitenciar românesc.

Bineînțeles că trebuie să susținem președinția românească la nivelul U.E, dar trebuie să folosim și acest prilej pentru a arăta României că ne pasă nu numai de necesara campanie anticorupție, ci și de modul în care se derulează. Standardele actuale privind drepturile omului , statul de drept și independența judiciară nu corespund așteptărilor noastre pentru un membru al U.E, cu atât mai puțin în cazul unei țări care preia președinția Consiliului, o instituție absolut crucială la Bruxelles.



    

Comenteaza pe Facebook


Ziarul National
Recomandarile zilei 18-12-2018
 
Multumim pentru apreciere!
NU, multumesc!