”Ministrul Genunche” a plecat cum a venit de la Academia de Politie, respectiv fara titlul de doctor. Liviu Pop este primul doctorand pe care Comisia il trimite la plimbare imediat dupa sustinerea tezei de doctorat.
Strict faptic, Liviu Pop a fost obligat sa plece cu coada intre picioare (nu stim care este pluralul corect pentru ”genunche”) dupa ce Emilia Sercan a afirmat in mod public ca teza lui Pop ”are elemente de plagiat”. Date fiind cazurile multiple de politicieni suspectati de plagierea tezelor de doctorat, Adrian Iacob – rectorul Academiei de Politie si presedintele Comisiei care urma sa noteze teza lui Pop, a anuntat ca s-a decis, in unanimitate, suspendarea sedintei si reprogramarea ei dupa ce Pop si conducatorul lui de doctorat vor ”reparcurge pasii” necesari sustinerii tezei, timp in care membrii Comisiei vor analiza la randul lor acuzatia de plagiat lansata de Sercan. ”Domnule doctorand, ne pare rau, dar cred ca cel mai bine, atat pentru institutia pe care o reprezint, dar si pentru dumneavoastra, este ca nicio suspiciune sa nu planeze asupra activitatii dumneavoastra si asupra activitatii conducatorului de doctorat”, a fost mesajul cu care Adrian Iacob l-a concediat pe fostul ministru al Educatiei. Un ministru care s-a impus in memoria colectiva prin zicerile sale agramate dar care aspira la titlul de doctor in Ordine publica si Securitate Nationala. Este adevarat ca, pe vremuri, se spunea ca militienii – precursorii politistilor de astazi – mergeau doar in grupuri de trei deoarece unul stia sa scrie, unul sa citeasca iar al treilea ii pazea pe cei doi intelectuali, dar intre timp lucrurile au evoluat si ca urmare un doctorat luat de Liviu Pop in materie ar fi totusi prea mult.
A
In ce tara din lume SCOALA DE POLITIE permite unui civil sa-si ia doctoratul in ce domeniu….???
Referitor la procesul de formare a POLITISTILOR este de mentionat ca ACADEMIA DE POLITIE trebuie transformata, din “fabrica” de facut doctori, masteranzi si de acordat titluri universitare pe banda rulanta, in institutie de pregatire profesionala pentru politisti doxati unde sa se predea stiintele necesare, corespunzatoare nevoii sociale de catre cei mai experimentati profesionisti din domeniile care au ocupat functii importante in structura sistemului de ordine publica.
– Politia, Jandarmeria si cei care actioneaza in situatii de urgenta, trebuie sa fie emblematici si sa contribuie substantial la innobilarea valentelor poporului roman, dar faptul ca in prezent procesul de formare si invatamant este neadecvat, iar formatorii acestei institutii sunt preponderent proveniti din cadre nepotrivite, agenti sau subofiteri de instructie sau din domeniul administrativ al trupelor, ori din alte categorii de personal care au discernamintul afectat din diverse motive nu-i de vina natiunea.
– Unii formatorii existenti, cu titluri universitare, castigate prin metode originale obscure, care predau discipline de stricta specialitate trebuie inlocuiti cu profesionisti pasionati (tip diamant) care sa indeplineasca o serie de criterii, ce ofera garantii intelectuale si de specialitate, in domeniile specifice si anume:
– sa aiba o vechime in munca operativa de minim 10 ani;
– sa fi ocupat cel putin functia de sef de unitate;
– sa aiba un minim de instruire pedagogica;
– sa se bucure de o buna reputatie si moralitate in sistem, etc.;
– sa aiba contributie stiintifica sau rezultate foarte bune pe timpul exercitarii profesiei;
Acestora trebuie sa li se acorde pentru motivare un spor la salarizare fata de nivelul veniturilor avute in munca operativa.
– Durata mentinerii la catedra a unui formator nu trebuie sa fie mai mare de 5 ani, dupa care respectivul „profesor” sa se intoarca in domeniul operativ pe functia celui care-l inlocuieste ca dascal.
– Liftarea formatorilor intre operativ si invatamint si invers va compune un angrenaj benefic sistemului de ordine si siguranta publica, pentru completarea continua cu cele necesare (teorie si practica) a celor doua domenii.
– In contextul conditiilor aratate, candidatii Academiei de Politie, vor trebui sa provina din randul absolventilor cu studii superioare ai diferitelor institutii civile, care au implinit si virsta necesara cind pot sa discearna pentru a decide de ce vor sa imbratiseze cariera de politist, de jandarm sau de lucrator in cadrul unitilor pentru situatii de urgenta.
– Scolarizarea poate echivala cu un ciclu de masterat de 1,6 ani, iar stagiatura pentru ofiteri sa aiba durata de 6 luni. Un asemenea sistem de formare ofera mai ales ofiterilor atat siguranta in exercitarea profesiei cat si incredere in abordarea realitatilor deoarece mai au o calificare in plus pentru orice eventualitate, dar in celasi timp, cel mai important lucru este ca scuteste bugetul statului de foarte multe cheltuieli care se fac in prezent cu scolarizarea de lunga durata si fara a se obtine nivelul de instruire specifica scontat.
– Pentru dezvoltarea gandirii logice si a rationalitatii, a abilitatilor de comunicare si de gestionare a situatiilor de criza, precum si in vederea implementarii unei tactici politienesti moderne adaptate la cerintele impuse de apararea valorilor societatii romaneasti, trebuie perfectionat continutul programei scolare privind materiile si cunostintele predate si marit numarul orelor de pregatire la disciplinele mentionate.
– Pentru o abordare profesionala, unitara, pe arme este necesar sa se organizeze centre scolare pe arme de politie, jandarmi si pentru situatii de urgenta unde sa fie scolarizati (instruiti) atat ofiterii cat si subofiterii ori agentii.
Prea multi doctori fara cabinet si f multi generali ce nu au luptat in razboi.