Ai o poveste fotografii, sau materiale audio/video care crezi ca merita sa fie publicate?
Scrie-ne pe pont[@]national.ro (fara [ ]) sau completeaza formularul de AICI!
Home » News » Liviu Dragnea a contestat sechestrul asigurator. Cand ar putea afla decizia instantei

Liviu Dragnea a contestat sechestrul asigurator. Cand ar putea afla decizia instantei

Autor:

Nemultumit de decizia luata zilele trecute de catre procurorii anticoruptie, aceea de a-i pune sub sechestru bunuri mobile si imobile, dar si sume din conturi bancare, seful PSD s-a adresat instantei.

 

12141776 729222403889543 3197692343970010906 n dragnea 350x197 Liviu Dragnea a contestat sechestrul asigurator. Cand ar putea afla decizia instanteiPasul facut de apararea legala a lui Liviu Dragnea a fost concretizat vineri, la Inalta Curte, iar Instanta Suprema a si stabilit un termen de judecata – 29 noiembrie, adica miercurea viitoare. Ramane de vazut daca atunci se va si pronunta o decizie in privinta masurii luate de DNA in cazul averii fostului sef al Consiliului Judetean Teleroman, suspectat in dosarul Tel Drum.

La momentul la care a dispus sechestrul asigurator, institutia anunta ca demersul e menit sa recupereze prejudiciul din dosar.


2 comentarii to Liviu Dragnea a contestat sechestrul asigurator. Cand ar putea afla decizia instantei

  1. ??????

    Considerați că este firesc totuși ca aceia care au bunuri în posesie păzite de angajații MAI sau ai altor structuri ale statului să îi și plătească pe aceia care le păzesc bunurile ?
    Din punct de vedere doctrinar, cum considerați că ar trebui să contribuie la plata acelora ce le păzesc bunurile cei ce au bunuri în posesie ? Deci ,remarcați și evidentele “discrepanțe” între salarizările celor ce lucrează în mediul privat și angajații statului ce contribuie la acțiunile de pază, ordine publică, etc., cam din acceași “tipologie” de activități ?
    Domnul Ion Iliescu, parc, solicita doar “să nu se mai fure” ?

  2. MAREAN

    Romania o ţară frumoasă, dar plină de hoţi.
    «Mi-am dorit întotdeauna să fac o teză de doctorat cu tema: aflarea în treabă ca metodă de lucru la români…», spunea, surprinzând perfect una din caracteristicile românului, filosoful Petre Ţuţea.
    Băgătorii în seamă şi hoţii, ar ma fi de completat, pentru că hoţia sub toate formele imaginabile pare să fie întipărită în ADN-ul acestui popor. Iar zilele astea de campanie ca popor ne-am dat arama pe faţă. Hoţia ca formă arhetipală este adesea caraghioasă, mistificata si probabil inconştientă. Exemplare pot fi cazurile mafiotilor sau chiar a cuplurilor mafiote. Sotia acuzata de proxenetism; racoleaza şi plaseaza fotomodele “lumii bune”, politiceni şi oameni de afaceri deopotrivă. Despre sot se poate spune că detinea un post cheie de unde intermedia combinaţii de zeci de milioane de euro, că avea rolul unei placi turnante într-un megatrafic de influenţă postata intr-o institutie a statului. Plagiatul este tot un fel de furt şi se practică de la vârful Guvernului în jos. Eşti un hoţ şi dacă, după o carieră excepţională, te cobori la a-ţi înscena sinuciderea şi tot un bandit dacă, deşi ai bani suficienţi, îţi iei casă de la stat, la un preţ derizoriu. Ambasadorul Marii Britanii spunea că i se pare uimitor cum în Parlamentul României sunt inşi care au fost condamnaţi penal. Uimitor este că unii parlamentari au fost atât de proşti încât au fost si prinşi. Ca să ai succes în politică trebuie să fii un hoţ foarte abil. Tâlhar de speranţe şi traficant de promisiuni deşarte.
    Desluşind cu atenţie mesajele din campaniile electorale se poate constata ca nu e vorba de vreo competiţie între care este mai onest şi mai bun, ci e vorba un campionat de şmecherii. „A furat şi ăsta, dar măcar a făcut şi ceva pentru noi”, asta perorează agenţii electorali eficienţi, ştiind că este imposibil să convingi un alegător român că există candidaţi de bună-credinţă. Furtul e aerul pe care-l respirăm. De la taximetriştii care te plimbă cu „maimuţa“ şi vecinii care-mi fură în fiecare an bicicleta din spatele porţii până la băieţii destepti din energie sau cu ochi albaştri care ascultă discuţiile private şi şefii de companii de stat. Mai subtil te „fac“ instituţiile financiare (cu menţiunea că şi neplata ratelor e tot hoţie), partenerii de afaceri care nu-şi plătesc facturile ori angajatorii care nu-si achită contribuţiile la stat.
    Ceva relevant la niste cursuri organizate pentru copii cu înscriere liberă dintre cei care au prins loc jumătate au venit aduşi de părinţi în ML-uri şi X5-uri, deşi cursurile făceau parte dintr-o campanie de ajutorare socială, dovada arata tembelismul existent in societatea romaneasca.
    In România n-ar trebui să existe puşcării. Sunt atât de mulţi hoţomani, încât oamenii cinstiţi, câţi or fi, ar trebui închişi ei în colonii speciale cu statut de teritoriu al Uniunii Europene, pentru a-i lasa pe ticalosi sa se devoreze intre ei.


    

Comenteaza pe Facebook


Ziarul National
Recomandarile zilei 17-10-2018
 
Multumim pentru apreciere!
NU, multumesc!