Criza economica si dorinta NATO de a-si eficientiza operatiunile au stimulat conceptul de „smart defence”, care va fi promovat inclusiv la Summitul de la Chicago, a declarat purtatorul de cuvant al NATO, Oana Lungescu, intr-un interviu publicat marti de Kommersant.
Pe de alta parte, ea a aratat ca „smart defence” nu constituie o „acoperire a gaurilor pe termen scurt” si a explicat ca statele isi asuma obligatii pe termen lung de a coopera cat mai strans cu putinta. Este vorba de solidaritate transatlantica si de o distribuire corecta a presiunii financiare cu ajutorul abordarilor novatoare, a spus Oana Lungescu.
„NATO practic nu are o armata proprie, iar pentru realizarea diferitor operatiuni, statele membre isi pun la dispozitia organizatiei fortele militare proprii. Criza a avut o influenta mare asupra bugetelor nationale alocate apararii. Cu toate acestea, noi trebuie sa fim siguri ca si acum si in viitor vor avea destule forte si resurse pentru a raspunde tuturor provocarilor in domeniul securitatii. Noi nu putem cheltui mai mult, prin urmare, trebuie sa cheltuim mai chibzuit. Acesta si este sensul conceptului de „smart defence””, a explicat purtatorul de cuvant al Aliantei.
„Este vorba de stabilirea prioritatilor, de specializare si de identificarea unor solutii interstatale la problemele comune. Lucrand impreuna, statele vor putea obtine conditii mai bune in industria militara, sa cheltuiasca de o maniera mai eficienta resursele si sa obtina un potential militar, cum nu si-ar putea permite individual”, a adaugat Oana Lungescu.
Intrebata daca acest concept de „smart defence” va fi aplicat si in cazul scutului antibalistic, ea a afirmat ca „apararea antiracheta este deja o aparare inteligenta”. „Ea se bazeaza pe cooperare intre state si ofera un nivel de securitate, pe care statele nu si l-ar putea asigura de o maniera individuala. In acest proiect deja sunt implicate cateva state. La etapa actuala, cea mai mare contributie este, evident, a SUA, dar statele europene pot pune la dispozitie elemente suplimentare, cum ar fi interceptori sau radare”, a exemplificat Oana Lungescu.
Astfel, Olanda si-a anuntat intentia de a moderniza patru nave cu radare, Germania este dispusa sa ofere sistemele sale Patriot, iar Turcia, Spania, Romania si Polonia au acceptat sa gazduiasca pe teritoriul sau elemente ale sistemului american de aparare antiracheta. NATO va controla si gestiona sistemul in intregime prin intermediul centrului de comanda de la baza Ramstein din Germania. „Impreuna elementele sistemului pot realiza mai mult decat individual. Aceasta si este esenta apararii inteligente”, a concluzionat Oana Lungescu, indemnand Rusia sa coopereze mai strans in domeniul apararii antiracheta.
