”Europa are din nou vant la pupa. Avem acum o fereastra de oportunitate, dar aceasta nu va ramane vesnic deschisa. Sa facem tot ce putem pentru a profita de aceasta dinamica”, a lansat, ieri, presedintele Comisiei Europene, in discursul sau anual despre starea Uniunii. In fata eurodeputatilor reuniti la Strasbourg, Jean Claude Juncker a adus de doua ori in discutie Romania. Si a fost de bine.
Intai, seful executivului european a cerut surmontarea prapastiei care ameninta sa creasca intre Estul si Vestul Europei, in timp ce state membre precum Polonia si Ungaria fac obiectul unor chemari la ordin din partea Comisiei pentru nerespectarea unor reguli europene. ”Europa trebuie sa respire din plin, are doi plamani, Estul si Vestul, altfel se va sufoca”, a avertizat Juncker, care a pledat si pentru intrarea Romaniei si Bulgariei in zona Schengen: „Este vremea sa aducem Romania si Bulgaria in zona Schengen. Si Croatia trebuie adusa in Schengen, dupa ce indeplineste conditiile tehnice. Croatia merita calitatea de membru deplin, daca vrem ca UE sa ne uneasca continentul, mai degraba decat sa il imparta. Trebuie sa mentinem o perspectiva credibila pentru deschidere catre tarile din Balcanii de Vest. UE va avea mai mult de 27 de state membre”, a spus Juncker. Seful executivului european a estimat si in luna mai, cu ocazia unei vizite in tara noastra, ca Romania si-a indeplinit cu brio conditiile ce se impun pentru a fi membru Schengen.
Summit european la Sibiu
In al doilea rand, in 29 martie 2019, Marea Britanie va parasi UE. Jean Claude Juncker a propus celor 27 de state membre sa organizeze, chiar a doua zi dupa Brexit, un summit european la Sibiu, sub presedintia Romaniei. Incepand cu ianuarie 2019, tara noastra va prelua , prin rotatie, presedintia Consiliului UE, la 12 ani dupa aderarea la blocul comunitar, intr-un context european si international complex, cele mai importante dosare fiind Brexit-ul si alegerile pentru Parlamentul European. Magulit, Klaus Iohannis a iesit ieri cu declaratii, apreciind ”in mod deosebit mesajul de unitate” si de ”consolidare a proiectului european” transmis de Juncker. Executivul european plaseaza mingea in terenul lui Iohannis chiar cu cateva luni inainte de alegerile prezidentiale din tara noastra, o oportunitate deloc de neglijat pentru locatarul de la Cotroceni.
Multumiri din inima la Cotroceni
”Presedintele Klaus Iohannis saluta propunerea Presedintelui Jean-Claude Juncker de organizare a unei reuniuni a Consiliului European la Sibiu, in data de 30 martie 2019, pe perioada exercitarii de catre Romania a Presedintiei Consiliului UE, summit care va viza chestiuni strategice privind viitorul Uniunii Europene. In timpul mandatului sau la conducerea Consiliului Uniunii Europene, Romania va continua sa actioneze ferm ca un partener activ, cu o abordare constructiva, unitara si pro-europeana in ceea ce priveste masurile care vor fi adoptate si care vizeaza viitorul Uniunii Europene. Presedintele Romaniei apreciaza, totodata, reiterarea sprijinului Comisiei Europene pentru aderarea tarii noastre la Spatiul Schengen”, a transmis ieri Presedintia Romaniei. N-ar fi rau ca summit-ul de la Sibiu sa-i reaminteasca lui Klaus Iohannis ca, vorba aceea, nu mai e vreme pentru vremea vorbelor si ca Romaniei ii trebuie un proiect de tara bine ancorat in realitatea externa inconjuratoare si un motor care sa tina pasul cu viteza cu care se schimba scenarii, se fac aliante si se misca lucrurile in UE. Romania va avea o mare oportunitate sa spuna ceva concret. Deocamdata, doar a vorbit.
Frumoase vorbe…
Jean Claude Juncker a desenat in vorbe frumoase viitorul Europei, o Europa a carei state membre isi apara valorile si respecta statul de drept, vor adera la Uniunea bancara (si Schengen), o Europa care nu mai ofera nici o bresa teroristilor (Juncker a propus crearea unei unitati de intelligence europene pentru transferul automat al datelor), o Europa care-si va face, pana in 2025 un ”mijloc” de aparare comun, a se citi o armata europeana comuna, o Europa care va decide politica externa comuna. In fine, o Europa care ”nu intoarce spatele muncitorilor” si care trebuie sa-si construiasca ”un soclu de protectie sociala” pentru muncitorii din Est dar si pentru cei din Vest, facand apel pentru o ”autoritate comuna” a UE pentru reglarea pietei muncii. ”Intr-o Uniune cu membri egali nu pot exista muncitori de mana a doua. Cei care fac aceeasi munca in acelasi loc trebuie sa poata obtine acelasi salariu”, a pledat Juncker. El a propus si fuzionarea intr-un post unic a presedintiei Consiliului European si presedintia Comisiei Europene. In aceeasi maniera, el este favorabil crearea unui post de ministru de Finante a zonei euro care va coordona mijloacele financiare ale Uniunii si va raspunde in fata Parlamentului european. La 62 de ani, presedintele Comisiei Europene vrea sa lase in spate ”criza existentiala” a UE pe care o evoca anul trecut. Dupa ce a deschis dezbaterea cu privire la viitorul UE si a publicat, in martie, o carte alba in care prezenta cinci scenarii cu privire la diferitele perspective de integrare, Jean Claude Juncker a insistat, ieri, asupra unui al saselea care se bazeaz pe trei principii de baza: libertate, egalitate in drepturi, stat de drept. Semnificativ, la peste un an dupa seismul generat de referendumul pentru Brexit, presedintele Comisiei Europene nu a evocat decat in treacat divortul Marii Britanii de blocul comunitar. ”Trebuie sa respectam vointa poporului britanic, dar noi vom merge inainte. Vom merge inainte pentru ca Brexit nu este totul, pentru ca Brexit nu este viitorul Europei”.
