FMI a aflat un lucru ingrijorator pentru bugetele de stat ale tarilor mai mult sau mai putin dezvoltate: pensionarii traiesc tot mai mult. Reprezentantii Fondului atrag atentia ca situatia aceasta nu mai poate fi tolerata, in caz contrar finantele publice intra in colaps.
Raportul semestrial al FMI privind stabilitatea financiara globala, publicat recent, releva ca riscul financiar implicat de cresterea sperantei de viata este subestimat. Astfel, raportul atentioneaza ca, daca pana in 2050, cresterea duratei medii de viata va fi cu trei ani peste estimarile actuale, costurile legate de imbatranire, de zeci de miliarde de dolari lunar, vor creste cu 50%.
Contributii majorate, pensii diminuate
FMI recomanda guvernelor ca, pentru atenuarea efectului riscului longevitatii, sa combine mai multe masuri, respectiv cresterea varstei de pensionare, obligatorie sau voluntara, majorarea contributiilor si reducerea pensiilor. Potrivit FMI, cresterea varstei de pensionare poate fi realizata prin doua metode: fie prin marirea perioadei de contributie, fie prin reducerea perioadei de plata a pensiei. Cu alte cuvinte, cel care apuca pensia fie moare de bunavoie (si mai repede), fie moare oricum de foame, deoarece va ramane fara bani.
Speranta de viata
In prezent, potrivit Comisiei Europene (CE), speranta de viata in Romania este de circa 77 de ani la femei si aproape 70 de ani la barbati. Sperante mai mari de viata in randul femeilor se inregistreaza in Franta (84,9 ani), Spania (84,3 ani) si Italia (84,2 ani), iar in randul barbatilor – in Suedia (79,2 ani), Olanda (78,4 ani) si Cipru (78,5 ani). Potrivit CE, in 2030, speranta de viata a femeilor va fi de 85,3 ani si de 80 de ani pentru barbati la nivelul UE. Varsta medie de pensionare in UE este acum de circa 62 de ani, dar ar putea ajunge la 67 de ani.
