La aproape trei saptamani de cand s-a aluat decizia, s-a aflat si motivarea pentru care s-a dispus, din directia Curtii Consitutionale, ca SRI nu mai poate face interceptari in dosare penale, cu exceptia situatiilor ce tin de siguranta statului. La scurta vreme dupa ce s-au aflat argumentele CCR-ului pe acest subiect, DNA-ul a anuntat ca ar avea nevoie de peste 10 milioane de euro si de 130 politisti, pentru „realizarea activitatilor de supraveghere tehnica”.
Mai precis, magistratii CCR au pus accent pe faptul ca SRI-ul si, in general, seviciile secrete ale statului, nu sunt organe de urmarire sau de cercetare penale, avand in vedere ca nu au un astfel de statut prevazut in Codul de procedura penala. „In examinarea criticilor de neconstitutionalitate, Curtea constata ca nicio reglementare din legislatia nationala in vigoare, cu exceptia dispozitiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedura penala, nu contine vreo norma care sa consacre expres competenta unui alt organ al statului, in afara organelor de urmarire penala, de a efectua interceptari, respectiv de a pune in executare un mandat de supraveghere tehnica”.
Hotararea se aplica inclusiv cauzelor aflate pe rolul instantelor, din cate rezulta din precizarile cuprinse in textul motivarii deciziei Curtii, din 16 februarie: „Cu privire la efectele prezentei decizii, Curtea reaminteste caracterul erga omnes si pentru viitor al deciziilor sale, prevazut la art.147 alin.(4) din Constitutie. Aceasta inseamna ca, pe toata perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucura de prezumtia de constitutionalitate, astfel incat decizia nu se va aplica in privinta cauzelor definitiv solutionate pana la data publicarii sale, aplicandu-de, insa, in mod corespunzator, in cauzele aflate pe rolul instantelor de judecata [a se vedea Decizia nr.895 din 17 decembrie 2015, (par.28)]. In ceea ce priveste hotararile definitive, aceasta decizie poate servi ca temei de revizuire, in baza art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedura penala, in aceasta cauza, precum si in cauzele in care au fost ridicate exceptii de neconstitutionalitate similare, inaintea datei publicarii prezentei decizii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”
DECIZIA poate fi consultata, integral, AICI.
Reactia DNA-ului: „Aceste masuri presupun un efort bugetar in valoare de aproximativ 10.415.000 euro”
Din directia DNA-ului, recatia in privinta schimbarii reglementarilor privind interceptarile nu s-a lasat prea mult asteptata., in sensul unor estimari de persoanal si tehnica, dar si costurile pe care le-ar implica aceste resurse necesare activitarii de cercetare a faptelor de coruptie. Va prezentam, in cele ce urmeaza, integral, comunicatul institutiei, cu precizarile pe acest subiect:
„Modificarea reglementarilor privind realizarea activitatilor de supraveghere tehnica, ca urmare a unei decizii a Curtii Constitutionale a Romaniei (C.C.R.), va impune detasarea, in cadrul D.N.A., a unui numar de 130 de lucratori de politie si pregatirea specifica a acestora precum si achizitia de autovehicule si echipamente tehnice suplimentare.
Aceste masuri presupun un efort bugetar in valoare de aproximativ 10.415.000 euro.
Asigurarea acestor resurse conditioneaza desfasurarea, in continuare, cu aceeasi eficienta, a activitatii de investigare a infractiunilor de coruptie, de catre DNA.
Avand in vedere aceste aspecte, conducerea DNA a transmis Ministerului Justitiei, in cursul acestei zile, o adresa in care se explica de ce este necesara promovarea unei hotarari de guvern prin care sa fie suplimentat numarul maxim de posturi al Directiei Nationale Anticoruptie cu 130 de posturi de ofiteri si agenti de politie judiciara, precum si rectificarea bugetului institutiei cu suma anterior mentionata.
Redam mai jos principalele argumente continute in adresa transmisa de conducerea DNA.
Modificarea reglementarilor privind realizarea activitatilor de supraveghere tehnica este consecinta unei decizii a C.C.R., prin care s-a constatat ca sunt neconstitutionale dispozitiile articolului ce reglementeaza punerea in executare a mandatului de supraveghere tehnica, din actualul Cod de procedura penala.
In prezent, Directia Nationala Anticoruptie coopereaza in vederea realizarii activitatilor de supraveghere tehnica cu Serviciul Roman de Informatii (S.R.I.), care asigura suport logistic si tehnic pentru interceptarea comunicatiilor la distanta, accesul la sisteme informatice, supravegherea audio – video si localizarea prin mijloace tehnice.
In situatia in care, dupa publicarea deciziei mentionate in Monitorul Oficial, organele judiciare se vor afla in imposibilitatea de a folosi resursele operationale ale S.R.I., va fi necesara suplimentarea resurselor proprii ale D.N.A. pentru a putea asigura in continuare eficienta activitatii de investigare a infractiunilor de coruptie.
In acest scop, s-a realizat o evaluare preliminara a volumului de activitate al D.N.A. din perspectiva activitatii de supraveghere tehnica, pentru a estima resursele necesare pentru preluarea integrala a tuturor activitatilor de punere in executare a mandatelor emise de judecatorii de drepturi si libertati, fiind identificate urmatoarele necesitati:
– achizitionarea de logistica pentru efectuarea inregistrarilor ambientale – cost estimat de aproximativ 1.150.000 euro;
– achizitionarea de logistica in materia interceptarii comunicatiilor – cost estimat de aproximativ 415.000 euro;
– detasarea unui numar suplimentar de 130 de lucratori de politie judiciara care sa gestioneze infrastructura tehnica suplimentara, sa asigure monitorizarea in timp real a comunicatiilor interceptate, sa realizeze supravegheri operative si inregistrari ambientale in spatii publice sau private – cost estimat de aproximativ 4.000.000 euro anual (efortul bugetar este in realitate mai mic, pentru ca, prin detasare de la Ministerul Administratiei si Internelor la D.N.A se realizeaza o economie corespunzatoare in bugetul ministerului);
– atribuirea / achizitia unui sediu secundar pe raza municipiului Bucuresti in proximitatea sediului central al DNA (suprafata utila de minim 1.000 – 1.500 mp si loc de parcare pentru minim 10 autovehicule) – cost estimat de aproximativ 4.000.000 euro sau 180.000 euro/an;
– achizitionarea unui numar de 30 autovehicule de diferite tipuri – cost estimat de aproximativ 650.000 euro;
– realizarea unor programe de pregatire profesionala care sa asigure ca acesti politisti dobandesc in timp cunostintele specifice activitatii de supraveghere tehnica – cost estimat 200.000 euro.
Suma totala astfel calculata se ridica la aproximativ 10.415.000 euro.
Mentionam ca, pentru aceste estimari, s-a avut in vedere ipoteza folosirii de catre organele de urmarire penala a infrastructurii existente la nivelul S.R.I, pentru interceptarea comunicatiilor la distanta. in situatia in care ar fi necesare achizitii suplimentare pentru substituirea acestor echipamente, costurile ar creste in mod substantial, fara ca la acest moment sa putem face o estimare, avand in vedere ca un asemenea demers nu a mai fost realizat in cadrul sistemului judiciar.
Raportat la timpul necesar pentru realizarea procedurilor de achizitie, precum si pentru selectia si pregatirea personalului, in perioada imediat urmatoare, eficienta activitatii de supraveghere tehnica ar putea sa scada semnificativ, cu impact corespunzator asupra finalitatii investigatiilor efectuate in aceste cauze. Estimam ca activitatea ar putea reveni la standardele din prezent intr-un interval de aproximativ doi ani de la momentul la care sunt asigurate resursele mentionate anterior”.
