Europa priveste cu teama peste Ocean

Batranul continent reactioneaza la alegerile prezidentiale americane cu un amestec de dezgust, nervozitate si angoasa. Numerosi comentatori au sentimentul ca o schimbare politica de proportii este pe cale sa se produca.

Multi interpreteaza aceste alegeri ca preludiul sfarsitului Aliantei transatlantice in jurul careia graviteaza toata politica europeana incepand cu anii 70. Alianta politica si militara cu SUA nu a adunat numai puterile imperialiste care au luptat in cel de-al Doilea Razboi Mondial, dar a contribuit si la stabilizarea Europei si la stapanirea luptei de clasa. Presa din Marea Britanie si Germania estimeaza ca un Trump presedinte ar putea declansa o noua catastrofa mondiala. Politica externa a acestuia este inca putin cunoscuta dar exista temeri ca politica sa ”America first” va avea consecinte devastatoare pentru Europa. European Council on Foreign Relations (ECFR), un think tank paneuropean, il considera pe Trump ”o amenintare esentiala pentru NATO”, pentru alte garantii de securitate, va submina elementele cheie ale regimului mondial de liber schimb si va lega relatii directe mai degraba cu lideri puternici decat cu aliatii. Publicatii cunoscute ca modele de echilibru si retinere, il denunta pe Trump ca ”aventurier in politica externa” si chiar ”psihopat sau fascist”. Temerile in legatura cu o eventuala nominalizare a republicanului la Casa Alba sunt reflectate si in opinia publica. Spre exemplu, un sondaj in Germania facut saptamana aceasta, arata ca doar 4% din cei intrebati l-ar vota pe Trump. 77% au fost pentru Hillary. Nu din entuziasm pentru candidata democratilor, ci doar pentru a-l opri pe republican. Insa, in randurile elitelor politice, entuziasmul pentru doamna Clinton este limitat, sugerandu-se ca o victorie a lui Hillary nu va face decat sa intarzie conflictele pe care le-ar genera o victorie a republicanului. Atitudinea agresiva a lui Hillary Clinton fata de Rusia si razboiul Coalitiei condusa de SUA in Siria nu sunt deloc pe placul europenilor, care se tem ca o confruntare militara cu Rusia ar putea transforma Europa intr-un poligon nuclear, in timp ce clasa politica vede un pericol pentru interesele ei economice si strategice. Intensificarea sanctiunilor economice contra Rusiei are efect negativ in multe tari europene. Anumite state (Polonia, Marea Britanie, tarile baltice) sunt fatis antiruse, in timp ce altele (Italia, Grecia, Ungaria, in parte si Germania) cer o imblanzire a acestor sanctiuni si relatii mai bune cu Putin. Pe de alta parte, multi observatori arata ca nu Trump este cauza, ci mai degraba rezultatul unei crize profunde a capitalismului american, care se va intensifica sub o administratie Clinton. ”Chiar si in cazul unei victorii Clinton, Europa ar fi inconstienta daca nu ar invata din experienta candidaturii Trump. El nu reprezinta decat o viziune extrema a unui sentiment aflat in crestere in SUA, ca, intr-o perioada de relativ declin, tara este prost ajutata de aliatii sai iar parteneriatul nu poate dura de maniera cum dureaza la ora actuala. Promisiunile electorale  a la Trump semnifica ca SUA va deveni probabil mai egocentrica si mai putin previzibila ca partener international, indiferent cine va fi presedinte”, arata ECFR.

Intreresul UE in prezidentialele americane

Liderii UE o prefera pe Hillary, nu au ascuns asta. Clinton a anuntt importanta pe care o acorda Uniunii. In cadrul strict geopolitic, Trump doreste o apropiere de Rusia lui Putin, nimic mai bun pentru a fi uitat temutul Razboi Rece. Liderii institutiilor europene se tem de o apropiere ruso-americana in detrimentul UE, mai ales ca, pe fondul anexarii Crimeei de catre Rusia, multi europeni nu vad cu ochi buni ceea ce le pare o manifesatare a revenirii imperialismului rus. Or, Europa este protejata de NATO si, in prima instanta de SUA. Mai mult, pozitia lui Trump in favoarea Brexit i-a socat pe liderii UE, care se tem ca acesta se va folosi de o eventuala victorie pentru a desolidariza statele membre. Hillary a reafirmat prezenta americana la frontierele Europei de Est, in fata ”imperialismului rus”. ”Se poate estima ca atentia pe care o va acorda legaturilor cu Europa va fi mai mare ca cea pe care a acordat-o Obama”, a remarcat un diplomat european. Intr-un cadru economic, trebuie amintit ca republicanul a pledat pentru un protectionism dur. UE spera renegocierea unui tratat de liber-schimb cu SUA. Or, cu un Trump la Casa Alba, nu va mai fi vorba de asa ceva. Obama s-a aratat favorabil unui astfel de tratat, sustinand si semnarea acordului TAFTA. Doamna Clinton s-a aratat mai rezervata cu privire la acest subiect, mai ales ca unii democrati (Sanders) s-au opus vehement. Totusi, ea ar trebui sa se inscrie in continuarea predecesorului ei alegand sa nu respinga tratatele de liber-schimb aflate in curs intre SUA si UE. Le va renegocia. Pentru europeni, este raul cel mai mic.