Ai o poveste fotografii, sau materiale audio/video care crezi ca merita sa fie publicate?
Scrie-ne pe pont[@]national.ro (fara [ ]) sau completeaza formularul de AICI!
Home » News » DNA cere incuviintarea urmaririi penale pentru Sebastian Vladescu

DNA cere incuviintarea urmaririi penale pentru Sebastian Vladescu

Autor:

In conditiile in care deunazi s-a aflat ca s-au facut perchezitii in aceasta speta, miercuri s-a anuntat, dinspre DNA, ca sefa Directiei Nationale Anticoruptie a trimis procurorului general referatul cauzei, pentru ca Augustin Lazar sa sesizeze presedintele, in vederea formularii cererii de efectuare a urmaririi penale fata de Sebastian Vladescu.

 

sebastian vladescu1 350x218 DNA cere incuviintarea urmaririi penale pentru Sebastian Vladescu

Sebastian Vladescu

Acest aviz e necesar pentru ca, la data presupuselor fapte de care il suspecteaza procurorii DNA, Vladescu era ministru al Finantelor. Cei de la DNA sustin, intr-un comunicat, faptul ca “exista indicii ca ar fi savarsit doua infractiuni de luare de mita, in perioada exercitarii functiei ministeriale”.

De asemenea, in cauza de fata, procurorii au decis punerea in miscare a actiunii penale fata de patru persoane.

Iata ce se mai precizeaza in comunicatul DNA:

“In acelasi dosar penal, procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie au dispus punerea in miscare a actiunii penale fata urmatorii:

COSTEA MIRCEA-IONUT, fost angajat al Ministerului Finantelor, pentru savarsirea infractiunilor de:

– trafic de influenta,

– complicitate la luare de mita;

 

MITITELU MIHAELA, la data faptelor persoana apropiata de conducerea C.N. C.F.R., pentru savarsirea infractiunilor de:

– trafic de influenta,

– complicitate la luare de mita;

 

BOUREANU CRISTIAN-ALEXANDRU, la data faptelor deputat in Parlamentul Romaniei, pentru infractiunea de trafic de influenta;

 

DASCALU CONSTANTIN, secretar de stat in cadrul Ministerului Transporturilor, pentru savarsirea infractiunii de luare de mita.

 

Fata de cei patru inculpati s-au stabilit urmatoarele cautiuni, dupa cum urmeaza:

– COSTEA MIRCEA-IONUT – 1.500.000 euro,

– MITITELU MIHAELA – 1.000.000 euro,

– DASCALU CONSTANTIN – 500.000 euro,

– BOUREANU CRISTIAN-ALEXANDRU – 200.000 euro.

 

In ordonantele procurorilor se arata ca, in cauza, exista date si probe care contureaza urmatoarea stare de fapt:

 

Infractiunile de coruptie care fac obiectul cauzei au fost comise in legatura cu incheierea si executarea contractelor de reabilitare a liniei ferate Bucuresti – Constanta, precum si cu recuperarea taxei pe valoarea adaugata (TVA) restante, pentru lucrari de reabilitare efectuate la o alta linie de cale ferata. Astfel, a rezultat ca, in perioada 2005-2014, oficiali romani sau persoane cu influenta asupra acestora ar fi primit, de la o companie straina, in baza unor intelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, in schimbul acestor sume, sa se asigure incheierea contractelor si plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferata a liniei Bucuresti-Constanta, precum si plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferata care fusese deja realizata de aceeasi companie.

Banii incasati ilegal reprezentau procente din valoarea fiecarei plati facute de statul roman si erau achitati succesiv, pe masura ce compania constructoare incasa, la randul ei, contravaloarea lucrarilor efectuate, de la statul roman (respectiv de la compania C.N. C.F.R.).

 

Din cercetarile efectuate in cauza a rezultat ca activitatea infractionala s-ar fi desfasurat in doua etape:

 

  1. in perioada 2005-2014

 

In contextul participarii companiei straine la licitatia organizata de C.N.C.F.R. pentru reabilitarea liniei Bucuresti – Constanta, reprezentantii acesteia au convenit cu Vladescu Sebastian, Costea Mircea-Ionut (fost angajat al Ministerului Finantelor) si Mititelu Mihaela (persoana apropiata de conducerea C.N.C.F.R.), sa le plateasca esalonat un comision de 3,5% din sumele incasate de la statul roman. In schimb, cei trei se angajau sa faca demersuri astfel incat sa fie asigurata finantarea suplimentara in vederea incheierii contractului si pentru ca, ulterior, platile pentru lucrari sa fie facute la timp. Pentru remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, in baza caruia sumele de bani au plecat de la societatea straina si au ajuns la persoanele susmentionate (respectiv Vladescu Sebastian, Costea Mircea Ionut si Mititelu Mihaela). In circuitul fictiv a fost interpusa o societate de avocatura, mai multe firme afiliate acesteia si o serie de societati controlate de cei trei, fiind incheiate mai multe contracte fictive.

Concret, din cercetarile efectuate a rezultat ca, in perioada 2008-2009, in baza acestei intelegeri, fostul ministru al finantelor, cu sprijinul inculpatilor Costea Mircea Ionut si Mititelu Mihaela ar fi primit, in conturile bancare ale unor firme detinute sau controlate de catre persoane apropiate, suma de aproximativ 1 milion de euro (reprezentand partea sa din comisionul pretins), transferurile fiind justificate prin contracte fictive.

In perioada 2006-2014, conform aceleiasi intelegeri, inculpatul Costea Mircea Ionut a primit sume de bani totalizand aproximativ 4,5 milioane de euro, in baza unor contracte fictive incheiate cu firme detinute sau controlate de catre persoane apropiate, a beneficiat de decontarea contravalorii serviciilor turistice efectuate de el si membrii familiei in perioada 2008-2014, a primit folosinta unui autoturism de lux, i s-a platit aportul la majorarea capitalului unei firme.

Inculpata Mititelu Mihaela a primit sume de bani totalizand aproximativ 3 milioane de euro, in baza unor contracte fictive incheiate cu firme detinute sau controlate de catre ea sau persoane apropiate.

 

  1. in perioada 2009-2014

 

In cursul anului 2009, pe fondul schimbarilor politice ca urmare a alegerilor parlamentare din anul anterior si al crizei economice care a dus la intarzierea platii facturilor, reprezentantii aceleiasi societati au ajuns la o noua intelegere privind plata unui comision de 10% din sumele incasate de la statul roman in baza acelorasi contracte de reabilitare a caii ferate, catre Vladescu Sebastian, catre Constantin Dascalu (secretar de stat in cadrul Ministerului Transporturilor in perioada ianuarie 2009 – octombrie 2010) si catre Cristian Boureanu (deputat in Parlamentul Romaniei).

Concret, in perioada 23 decembrie 2009 – 3 septembrie 2010, Vladescu Sebastian si Dascalu Constantin, secretar de stat in cadrul Ministerului Transporturilor, au acceptat promisiunea remiterii unor sume de cate 2 milioane de euro de la reprezentantul in Romania al companiei straine, pentru ca sa isi indeplineasca atributiile de serviciu intr-un mod care sa asigure, pe de o parte, finantarea si plata lucrarilor efectuate la tronsonul de cale ferata Bucuresti-Constanta si, pe de alta parte, finantarea si plata efectiva a TVA restanta de la lucrarile efectuate la tronsonul Bucuresti – Campina.

La randul sau, in anul 2009, Boureanu Cristian, deputat in Parlamentul Romaniei, a acceptat promisiunea de a primi alte 2 milioane de euro pentru ca, in schimbul acestei sume, sa isi exercite influenta asupra lui Vladescu Sebastian, precum si asupra conducerii Ministerului Transporturilor, in beneficiul companiei straine, in sensul celor anterior mentionate.

Pentru remiterea sumelor de bani a fost creat un nou circuit fictiv, conceput pe cinci nivele, in baza caruia sumele de bani au plecat de la societatea straina si au ajuns la persoanele susmentionate.

In circuitul fictiv au fost interpuse mai multe firme cu sedii sociale in paradisuri fiscale care aveau conturi deschise la banci din Cipru si Elvetia, prin care au tranzitat banii. In final, banii au ajuns in societati indicate de destinatarii sumelor, fie au fost retrasi in numerar, fiind transportati si predati in Romania persoanelor mai sus indicate, implicate in intelegerea initiala.

Din suma de 2 milioane de euro pretinsa, Vladescu Sebastian a primit, in perioada noiembrie 2011-septembrie 2013, suma de 65.000 de euro, sub forma finantarii activitatii unei companii offshore unde avea calitatea de asociat.

La randul sau, inculpatul Dascalu Constantin, in decembrie 2010 si mai 2011, a primit suma totala de 1.114.000 de euro in conturile bancare ale unor firme situate intr-un paradis fiscal controlate de persoane apropiate.

In perioada 2010-2017, inculpatul Boureanu Cristian a primit aproximativ 2,2 milioane de euro (din care 1.053.500 euro in numerar, iar restul sub forma altor beneficii materiale, respectiv plata unor servicii turistice, plata aportului la capitalul a doua firme la care era asociat si alte plati solicitate de catre acesta).

 

La data de 17 aprilie 2018, inculpatilor Dascalu Constantin, Boureanu Cristian, Costea Mircea-Ionut si Mititelu Mihaela li s-au adus la cunostinta calitatea procesuala in conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedura penala.

 

Facem precizarea ca punerea in miscare a actiunii penale este o etapa a procesului penal reglementata de Codul de procedura penala, avand ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, in nici o situatie, sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie.”




Comenteaza pe Facebook


Ziarul National
Recomandarile zilei 17-11-2018
 
Multumim pentru apreciere!
NU, multumesc!