Ai o poveste fotografii, sau materiale audio/video care crezi ca merita sa fie publicate?
Scrie-ne pe pont[@]national.ro (fara [ ]) sau completeaza formularul de AICI!
Home » News » Curtea de Apel Bucuresti explica de ce protocoalele SRI-Parchet nu produc efecte juridice

Curtea de Apel Bucuresti explica de ce protocoalele SRI-Parchet nu produc efecte juridice

Autor:

Protocoalele de colaborare semnate de SRI cu Parchetul General sunt acte care stabilesc proceduri de lucru interne si de cooperare institutionala la nivelul celor doua institutii care le-au semnat, motiveaza Curtea de Apel Bucuresti decizia luata recent intr-un dosar mediatizat.
protocoale Curtea de Apel Bucuresti explica de ce protocoalele SRI Parchet nu produc efecte juridice

 

Este vorba despre cazul in care Mircea Calin Flore si Vadim Don Benyatov, condamnati definitiv in dosarul privatizarilor strategice, au cerut anularea protocolelor semnate in 2005 si 2009 de Parchetul General cu SRI. Curtea de Apel Bucuresti a respins solicitarile celor doi, motivand că aceste protocoale nu sunt acte administrative. Decizia nu este însa definitiva. “Curtea apreciaza ca cele doua protocoale, incheiate in cadrul activitatii de colaborare a celor doua autoritati publice, nu intrunesc toate caracterele juridice ale actului administrativ, asa cum sunt acestea trasate de definitia legala cuprinsa in art 2 alin 1 lit c) din Legea nr 554/2004. Mai exact, celor doua protocoale le lipseste dimensiunea de a da nastere, a modifica sau a stinge raporturi juridice, cu alte cuvinte de a produce, prin ele insele, efecte juridice (de a naste/modifica/stinge drepturi sau obligatii in privinta unui subiect de drept/cerc de subiecti), fiind, dimpotriva, acte ce stabilesc proceduri de lucru interne/de cooperare institutionala la nivelul celor doua institutii care le-au semnat, SRI si PICCJ”, arata Curtea de Apel Bucuresti.

Urmeaza decizia CCR

Motivarea Curtii de Apel Bucuresti vine intr-un moment in care Curtea Constitutionala a Romaniei trebuie sa se pronunte, pe 16 ianuarie, pe solicitarea presedintelui Camerei Deputatilor referitoare la existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public, pe de o parte, si Parlament, Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti, pe de alta parte, pe tema protocoalelor de colaborare cu SRI din perioada 2009 si 2016.

“Curtea apreciaza ca cele doua protocoale litigioase nu au trasaturile caracteristice ale unui act administrativ tipic, chiar daca acestea emana de la autoritati publice, scopul emiterii lor nefiind producerea de efecte juridice de sine-statatoare, specifice dreptului administrativ, ci doar stabilirea unor proceduri interne de lucru, de cooperare institutionala in domeniul securitatii nationale, astfel cum acesta este definit de Legea nr 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, in vederea accesarii si utilizarii acestor proceduri (set de principii comune, etape/reguli procedurale, etc) cu ocazia indeplinirii atributiilor legale stabilite in competenta celor doua autoritati, SRI si PICCJ”, concluzioneaza Curtea de Apel Bucuresti.

 

Spicuim din motivarea judecătorilor de la Curtea de Apel Bucuresti. In privinta cooperarii, CAB a retinut ca  “Pe baza continutului celor doua protocoale, aceste acte au mentionat ca intre Parchet si SRI cooperarea se realizeaza cu respectarea principiilor statului de drept, al responsabilitatii, al prevenirii savarsirii infractiunilor, al coerentei si continuitatii in cadrul cooperarii, al evaluarii periodice a activitatilor prevazute de protocol. S-a mai indicat expres domeniul cooperarii astfel: partile coopereaza potrivit competentelor si atributiilor prevazute de lege, in activitatea de valorificare a informatiilor din domeniul prevenirii si combaterii infractiunilor impotriva securitatii nationale, a actelor de terorism, infractiunilor ce au corespondent in amenintarile la adresa securitatii nationale si a altor infractiuni grave, potrivit legii.  “ Curtea apreciaza ca cele doua protocoale litigioase nu au trasaturile caracteristice ale unui act administrativ tipic, chiar daca acestea emana de la autoritati publice, scopul emiterii lor nefiind producerea de efecte juridice de sine-statatoare, specifice dreptului administrativ, ci doar stabilirea unor proceduri interne de lucru, de cooperare institutionala in domeniul securitatii nationale, astfel cum acesta este definit de legea nr 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, in vederea accesarii si utilizarii acestor proceduri (set de principii comune, etape/reguli procedurale, etc) cu ocazia indeplinirii atributiilor legale stabilite in competenta celor doua autoritati, SRI si PICCJ.”  “Curtea arata ca, in general, se recunoaste posibilitatea emiterii unui act administrativ unilateral in comun de mai multe autoritati publice, fiind vorba in aceasta ipoteza de o manifestare de vointa concordanta exprimata in regim de putere publica in vederea executarii ori a organizarii legii, iar nu de un acord de vointa cu scopul de a da nastere, a modifica sau stinge drepturi si obligatii reciproce”, arata judecatorii de la Cutea de Apel Bucuresti.



    

Comenteaza pe Facebook


Ziarul National
Recomandarile zilei 21-01-2019
 
Multumim pentru apreciere!
NU, multumesc!