Cu Siria, Putin slabeste apararea UE

Cu un Regat Unit pe picior de plecare si cu o Germanie care sufla si acum in iaurt cand e vorba de folosirea fortei, Franta va ramane singura tara sa-si asume eforturile militare in Uniunea Europeana.

Atacurile occidentale de sambata din Siria au facut deja o victima colaterala: apararea europeana. Episodul a aratat ca, atunci cand este vorba de operatiuni militare, UE are abonati absenti. Franta si Marea Britanie, care au participat la bombardamente alaturi de SUA, raman cele doua puteri capabile sa foloseasca forta dincolo de frontierele europene, rapid, eficace si in comun. Dar, in mai putin de un an, Londra va parasi UE.

Povara apararii europene va trece pe umerii Frantei, in viitorul previzibil. Refuzul abrupt exprimat de Angela Merkel, cu doua zile inaintea loviturilor din Siria, cu privire la orice participare a Bundeswehr-ului la operatiunea de sambata, a demonstrat ambiguitatea proiectului initiat de Emmanuel Macron de a construi o aparare europeana cu Berlinul. Dupa 73 de ani dupa infrangerea nazismului, folosirea fortei ramane pentru Germania un concept strain in diplomatia sa. Pe cale de consecinta, este cazul si pentru UE, in ansamblul ei. In rest, ”sprijin si solidaritate” cat cuprinde. Din partea Romaniei, Spaniei, Portugaliei, Republicii Cehe, Slovenia…

78% din germani nu vor bombardamente

Cuplul franco-britanic si-a dovedit si in trecut eficacitatea. Insa, incepand cu anul viitor,se poate pune intrebarea cum se poate construi o aparare europeana bazata pe cele doua mari armate, daca unul din participanti nu va mai face parte din UE. Si cum poate fi continuata constructia europeana in jurul cuplului franco-german, cum doreste Macron, daca un subiect esential, precum Apararea, nu poate fi tratat de-o maniera credibila?

Deocamdata, tentativele de a dezvolta un nucleu franco-german pentru aparare sunt dezamagitoare. Dupa alegerea lui Trump, exista speranta ca Merkel va fi locomotiva lumii occidentale, liberala si democratica. Pasivitatea voluntara a Berlinului in criza deschisa de bombardamentele chimice din 7 aprilie in Douma a risipit sperantele in acest sens. Prima putere economica si demografica din UE, atribute ce vor fi intarite de Brexit, Germania a agatat pusca in cui. Un sondaj publicat vineri de televiziunea ZDF arata ca 78% din germani nu doreau o participare a tarii la loviturile din Siria. Pe de alta parte, Germania nu-si respecta nici angajamentele, luate in 2014, in cadrul NATO, de a consacra anual 2% din PIB pentru bugetul apararii. Doar cu un procent de 1,25% este departe de alte tari la acest capitol.

Fara aprobarea ONU

Potrivit regulamentelor ONU, exista trei posibilitati pentru a justifica un atac de tipul celui de sambata. Operatiunea sa fie facuta la cererea tarii unde urmeaza sa se deruleze (nu a fost cazul), existenta unui mandat al Natiunilor Unite (nu a existat un asemenea mandat) sau invocarea legitimei aparari pe baza articolului 51 din carta Natiunilor Unite (iarasi nu a fost cazul).

Sambata, SUA au actionat cu trei nave de lupta si un submarin, lansand 66 de rachete Tomahawk. Franta cu cinci fregate si 9 avioane de lupta, din care 5 Rafale. Marea Britanie a folosit avioane de vanatoare Tornado GR4 echipate cu rachete Storm Shadow. In total, 105 de rachete care au vizat facilitati din Homs si Damasc, unde exista suspiciunea ca se fabrica sau se stocheaza arme chimice si biologice. Deocamdata, este greu de stabilit ce au rezolvat aceste atacuri. Si care va fi strategia Occidentului in continuare, daca exista una. Doar ca lui Bashar al-Assad nu i s-a clintit un fir de par. Si nici un fir de praf cu a atins zonele si bazele rusesti. De altfel, ieri, Assad a primit surazator o delegatie de parlamentari rusi. Exista si un razboi mediatic, dincolo de cel de pe teren, presa siriana, rusa sau americana au viziuni total diferite.Unii invoca distrugeri majore, altii un foc de paie. Cert este ca bombardamentele de sambata nu-l vor impiedica pe Assad sa foloseasca toate metodele disponibile pentru a-i opri pe toti cei care cer o schimbare politica in Siria.Atacul occidental de sambata a fost doar o lovitura limitata, vizand atentionarea Damascului cu privire la consecintele utilizarii armelor chimice impotriva civililor. Departe de un consens al vestului in ce priveste dosarul sirian, Putin nu s-a obosit prea mult dupa artificiile de sambata.