La 12 ani de la aderarea sa la Uniunea Europeana, Romania va prelua, incepand cu 1 ianuarie 2019, pentru sase luni, responsabilitatea Presedintiei uneia dintre cele mai importante institutii:Consiliul Uniunii Europene. Pregatirea si derularea acestui mandat reprezinta, zic guvernantii, o prioritate nationala.
Detinerea Presedintiei Consiliului UE va fi o premiera pentru tara noastra, Romania se va afla astfel in centrul procesului decizional european.AsumareaPresedintiei Consiliului Uniunii Europene este o obligatie ce decurge din calitatea sa de stat membru UE. Potrivit MAE, in exercitarea mandatului sau, Presedintia exercitata de Romania trebuie sa actioneze ca un intermediar onest si neutru – honest broker – fiind responsabila de avansarea negocierilor Consiliului privind legislatia UE, de asigurarea continuitatii agendei UE si de buna cooperare dintre statele membre si institutiile europene. Insa, in calitatea sa de Presedinte Romania va avea posibilitatea de a-si imprima viziunea nationala asupra dezbaterilor strategice privind viitorul proiectului european, de a contribui in mod direct la procesul de consolidare a acestuia si de a promova pe agenda europeana unele dosare pe care tara noastra le considera importante. De noi depinde.
Nu confundati Consiliile
Ministrii din statele membre ale UE se reunesc in cadrul Consiliului pentru a discuta, modifica si adopta acte legislative si pentru a coordona politici. Ei sunt abilitati sa angajeze guvernelor lor in indeplinirea actiunilor asupra carora s-a convenit in cadrul reuniunilor Consiliului.Impreuna cu Parlamentul European, Consiliul este principalul organism cu putere decizionala al UE.Consiliul UE nu trebuie confundat cu Consiliul European, summit trimestrial in cadrul caruia liderii UE se reunesc pentru a stabili directiile generale ale politicii europene. Nici cu Consiliul Europei, institutie care nu face parte din UE.
Ce face Consiliul UE
Negociaza si adopta legislatia UE, impreuna cu Parlamentul European, pe baza propunerilor inaintate de Comisia Europeana. Coordoneaza politicile tarilor UE.Elaboreaza politica externa si de securitate a UE, plecand de la orientarile Consiliului European. Incheie acorduri intre UE si alte tari sau organizatii internationale. Adopta bugetul anual al UE, in colaborare cu Parlamentul European.
Componenta consiliului
Nu exista membri permanenti ai Consiliului UE. Acesta se reuneste in zece configuratii diferite, fiecare corespunzand unuia dintre domeniile politice supuse dezbaterii. In functie de configuratie, fiecare tara isi trimite ministrul care se ocupa de domeniul abordat. De exemplu, la reuniunea Consiliului pentru afaceri economice si financiare („Ecofin”) participa ministrii de finante din fiecare tara.
Cine prezideaza reuniunile
Consiliul „Afaceri externe” este prezidat intotdeauna de aceeasi persoana: Inaltul Reprezentant pentru afaceri externe si politica de securitate. Toate celelalte reuniuni sunt prezidate de ministrul de resort din tara care detine presedintia UE in momentul respectiv. De exemplu, in cazul in care Consiliul de mediu se reuneste in perioada in care Estonia detine presedintia UE, reuniunea va fi prezidata de ministrul estonian al mediului. Coerenta globala este asigurata de Consiliul „Afaceri Generale”, care este sprijinit de Comitetul Reprezentantilor Permanenti. Acesta este format din reprezentantii permenenti ai statelor membre pe langa UE, care au rang de ambasadori.
Tarile din zona euro
Tarile din zona euro isi coordoneaza politicile economice in cadrul Eurogrupului (organism informal in cadrul caruia ministrii din statele membre care apartin zonei eurodiscuta chestiuni legate de responsabilitatile lor comune in ceea ce priveste moneda euro), alcatuit din ministrii economiei si finantelor. Acesta se reuneste in ziua dinaintea reuniunilor Consiliului „Afaceri economice si financiare”. Acordurile la care se ajunge in intrunirile Eurogrupului sunt adoptate in mod oficial in ziua urmatoare, in cadrul Consiliului. La vot participa doar tarile din zona euro.
Cum lucreaza Consiliul
Toate discutiile si voturile se desfasoara in public. Deciziile pot fi adoptate doar daca se intruneste o majoritate calificata :55 % din tari (la numarul actual de 28 de state membre, aceasta inseamna vot favorabil din partea a 16 tari)reprezentand cel putin 65 % din populatia totala a UE. Pentru a bloca o decizie este nevoie de cel putin 4 tari, reprezentand cel putin 35 % din populatia totala a UE. Exceptie: subiectele delicate, precum politica externa sau impozitarea, necesita unanimitate de voturi (vot favorabil din partea tuturor tarilor). Pentru aspectele procedurale si administrative este suficienta majoritatea simpla de voturi.
Putin ar vrea Roexit sa poate invada Romania in liniste. A platit bani grei sa promoveze in Romania ideea Roexit. Si asta pentru ca dupa ce va cuceri Ucraina urmam noi, invazia este probabil deja pregatita minutios
Sper ca odată președinta România sa între în Schengen și sa ne unim cu Basarabia.