Dezvaluirile din presa isca o noua analiza, la nivelul CNSAS-ului, in ceea ce il priveste pe procurorul general.
Dupa ce Augustin Lazar – actualul procuror general, aspirant la un al doilea mandat – si-a sustinut cauza chiar in baza adeverintelor emise de Consiliul pe numele sau, incepand cu anul 2009, iata ca de la varful forului s-a decis sa mai faca verificari, tocmai ca urmare a informatiilor aparute in spatiul public in privinta situatiei disidentului anticomunist Iulius Filip. “Avand in vedere informatiile aparute in spatiul public referitoare la Procurorul General Augustin Lazar, Colegiul CNSAS, in sedinta de astazi, 04.04.2019, a decis reverificarea sa, pornind de la elementele noi, care au fost dezbatute in mass-media”, au anuntat acestia, intr-un scurt comunicat.
Reprezentantii Colegiului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii au luat aceasta hotarare in cursul zilei de joi. In conditiile in care, recent, Augustin Lazar invoca, in privinta celor aparute in presa cu privire la cazul disidentului Filip, faptul ca “aceasta dezinformare este contrazisa de adeverintele Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) din datele de 18 iunie 2009, 14 februarie 2019, 27 februarie 2019, acte publice ce pot fi consultate pe site-ul acestei institutii si in care se precizeaza ca nu exista documente din care sa rezulte calitatea mea de lucrator sau de colaborator al securitatii”.
Si tot joi, CNSAS-ul a tinut sa mentioneze, dupa ce istoricul Hodor, cercetator in cadrul Colnsiliului a lasat sa se inteleaca ca in cazul de fata ar fi vorba despre o confuzie de nume – Gheorghe vs. Augustin Lazar – ca “interventiile domnului Madalin Hodor nu reprezinta punctul de vedere al institutiei”.
Cititi si: Lazarii din viata procurorului general Augustin Lazar
@Apreciați că Parchetul General ar trebui să prezinte și o informare publică referitoare la felul cum au fost recuperate sumele cheltuite de instituție pentru recuperarea bunurilor furate ce aparțin patrimoniului public și patrimoniului de stat și dacă sunt și sume plătite ca răscumpărări sau despăgubiri de către stat recuperate de la cei ce au sustras și înstrăint bunuri aparținând patrimoniului public și patrimoniului de stat, bunuri recuperate de către procurori,? Deci , despre cum au fost recuperate bunurile sustrase și înstrăinate aparținând statului și despre recuperarea prejudiciilor cauzate de acțiunile nelegale de furt al bunurilor publice și ale statului și valorificarea nelegală a lor, ?
Deci , despre cum au fost recuperate bunurile sustrase și înstrăinate aparținând statului și bunuri publice și despre recuperarea prejudiciilor cauzate de acțiunile nelegale de furt al bunurilor publice și ale statului și valorificarea nelegală a lor, ?