Lozinca asta ironica din Piata Universitatii pare sa fie luata din ce in ce mai in serios de romani, pe masura ce trece timpul. Pe masura ce amintirea puscariilor politice, a terorii, a foametei, a cozilor, a frigului, a intunericului, a demolarilor se estompeaza. Uitata e si jertfa copiilor care s-au jertfit in decembrie, nu pentru burtile parintilor, ci pentru libertatea lor! Aproximativ 61% dintre romani percep comunismul ca fiind o idee buna, in vreme ce 37% considera instaurarea regimului comunist in Romania la sfarşitul celui de-al doilea razboi mondial drept un lucru pozitiv, indica un sondaj de opinie realizat de Centrul de Sondare a Opiniei Publice (CSOP) in colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania şi Memoria Exilului Romanesc (IICCMER).
Rezultatele sondajului au fost date publicitatii, vineri, intr-o conferinta de presa la sediul IICCMER si sintetizate de Agerpres.
La categoria tinerilor sub 20 ani, dezbaterile despre comunism sunt inexistente in 61% din cazuri, iar 58% dintre respondentii tineri afirma ca nu discuta niciodata la şcoala despre acest subiect.
In privinta represiunii comuniste, 15% dintre respondenti declara ca au suferit limitari ale libertatii de expresie, 15% şi-au simtit ingradita libertatea de circulatie şi 17% au suferit in urma ingradirii accesului la informatie. De asemenea, doar 8% dintre romani afirma ca au suferit privatiuni de ordin material.
In legatura cu influenta trecutului comunist asupra prezentului, 21% dintre romani o cred pozitiva, iar 29% – negativa, 17% dintre respondenti apreciaza ca nu a existat o influenta, in vreme ce 33% nu ştiu daca a existat o astfel de influenta.
Reprezentantii CSOP sustin ca raspunsurile de tip „nu ştiu” sunt foarte frecvente şi indica printre altele şi cunoştintele limitate ale respondentilor privind istoria regimului comunist.
Astfel, un sfert din populatia Romaniei nu ştie daca instaurarea comunismului a fost un lucru bun sau rau, iar 29% dintre cei chestionati nu ştiu ca in Romania comunista a existat represiune.
Cei care cred ca influenta trecutului comunist asupra prezentului este pozitiva percep aceasta influenta in special in economie (67%), apoi in cultura/educatie (28%), sanatate (18%), pozitia individului in societate (16%), pozitia internationala a Romaniei (13%) şi politica interna (8%).
[youtube]J0xV9Wn8I_Q[/youtube]
Respondentii care considera ca influenta trecutului comunist asupra prezentului este negativa cred ca aceasta influenta s-a manifestat in special in economie (40%), apoi in cultura/educatie (28%), sanatate (25%), pozitia individului in societate (23%), pozitia internationala a Romaniei (21%) şi politica interna (14%).
Un capitol important al sondajului l-au constituit sursele de informare in legatura cu istoria comunismului şi modul in care aceasta istorie este predata in şcoli.
Principala sursa de informare privind istoria comunismului in Romania este mass-media (44%), urmata de şcoala/universitate şi familie (aproximativ un sfert fiecare) şi apoi de carti şi filme artistice/documentare (circa 20%).
Informarea despre comunism prin intermediul internetului reprezinta doar 8%, iar un procentaj semnificativ de aproape o cincime dintre respondenti (19%) au declarat ca nu-i intereseaza subiectul.
Doar 18% discuta des şi foarte des despre comunism in familie, in timp ce 42% discuta rar şi foarte rar, iar 39% deloc. Similar, doar 17% discuta des şi foarte des despre comunism cu prietenii, in timp ce 39% discuta rar şi foarte rar, iar 45% deloc.
[youtube]Eq0i0vFeAIk[/youtube]
Dintre sursele de informare legate de istoria comunismului pe care respondentii şi le doresc dezvoltate in spatiul public, emisiunile radio/TV si documentarele ocupa din nou primele locuri (60%, respectiv 56%), urmate de carti (48%), filme artistice (28%) şi campaniile de informare din şcoli (20%).
Cursurile speciale legate de istoria comunismului din universitati reprezinta doar 10% din optiunile respondentilor. In acelaşi timp, circa unul din cinci respondenti considera ca nu ştie sau nu-l intereseaza sursele de informare legate de istoria comunismului care ar trebui sa fie activate in spatiul public.
In legatura cu gradul de informare cu privire la istoria comunismului, se manifesta şi in acest caz o anumita divizare a opiniilor: 46% se considera mai curand neinformati (putin informati, foarte putin informati şi neinformati), in timp ce 41% dintre respondenti apreciaza ca sunt mai degraba informati (foarte informati şi destul de informati), iar 11% afirma ca nu ştiu.
Realizatorii sondajului au vrut sa afle şi opinia romanilor despre importanta studierii istoriei comunismului in şcoli.
Aproximativ 42% dintre respondenti cred ca este mai curand important ca istoria comunismului sa fie studiata la şcoala, in timp ce 36% considera contrariul, iar 12% spun ca nu ştiu.
Reprezentantii CSOP sustin ca procentajul de 36% dintre respondenti care raspund negativ la aceasta intrebare işi gaseşte o explicatie in faptul ca 33% dintre romani nu ştiu daca trecutul comunist are vreo influenta asupra prezentului, iar 13% considera ca nu exista o influenta a trecutului comunist asupra prezentului.
Istoria comunismului ar trebui predata şi la gimnaziu, şi la liceu, apreciaza respondentii in proportie de 35%, in vreme ce 23% prefera studierea istoriei comunismului doar la liceu, iar 11% – doar la şcoala generala.
Un procentaj de 13% declara tranşant ca istoria comunismului nu ar trebui studiata la şcoala, iar circa o cincime spun ca nu ştiu.
Dintre cei care considera ca istoria comunismului ar trebui predata la şcoala, mai frecvent aceştia se pronunta pentru studierea istoriei comunismului in cadrul unui curs general de istorie (45%), in timp ce 17% prefera un curs separat optional, 8% un curs separat obligatoriu, 8% – atat in cadrul cursului general de istorie, cat şi in cadrul unui curs optional, iar circa 20% nu ştiu sau nu raspund.
Sondajul a fost realizat in perioada 26 aprilie – 2 mai 2011, pe un eşantion reprezentativ la nivel national, fiind intervievate la domiciliu 1.125 persoane, cu varste peste 15 ani şi are o eroare de plus-minus 2,9%.
