Ce pun la cale Putin si Erdogan

Siria, Irak si un contract de armament care ingrijoreaza Occidentul, sunt principalele subiecte pe agenda liderului de la Kremlin, aflat in vizita in Turcia pentru discutii cu omologul sau Recep Tayyip Erdogan.

O vizita de o zi care marcheaza reincalzirea relatiilor dintre cele doua tari dupa grava criza diplomatica provocata de doborarea, in noiembrie 2015, a unui avion militar rusesc de catre pilotii turci, la frontiera cu Siria. Potrivit administratiei prezidentiale de la Ankara, discutiile s-au axat pe ”relatiile bilaterale si pe problemele regionale, incepand cu Irak si Siria, noteaza RT. Turcia si Rusia, care sustin tabere opuse in Siria, au lasat la o parte divergentele, in ultimele luni, pentru a ajunge la o reglementare pentru a pune capat conflictului sirian soldat cu sute de mii de morti, dupa 2011. Moscova si Teheran, aliati ai Damascului, si Ankara, care-i sustine pe rebelii sirieni, au semnat, in 15 septembrie, la Astana, un acord pentru a desfasura impreuna forte de mentinere a ordinii in zona Idlib, in nord-estul Siriei, si in anumite parti din regiunile Lattaqia, Hama si Alep. Potrivit Kremlinului, Vladimir Putin a insistat, in cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul sau turc, luni, pe faptul sa punerea in practica a zonelor de ”dezescaladare” in Siria este susceptibila sa deschida calea unei reglementari politice a conflictului sirian.

Referendumul kurd, cartof fierbinte

Ald dosar regional pus pe masa celor doi este referendumul de independenta din Kurdistanul irakian, impotriva caruia Ankara s-a opus cu fermitate, avand temerea ca infiintarea unui stat kurd va incuraja veleitatile de independenta a marii minoritati kurde din Turcia. Presedintele Recep Erdogan a amenintat saptamana aceasta ca va impune sanctiuni contra Erbil, afirmand : kurzii din Irak nu vor mai avea ce sa manance si cu ce sa se imbrace. Evocand, in special, posibilitatea ”inchiderii robinetelor” oleoductului care permite autoritatilor kurde irakiene sa-si exporte petrolul, via portul turcesc Ceyhan. In schimb, spre nelinistea Ankarei, Rusia, care are importante interese economice in Kurdistan, s-a aratat mai rezervata, afirmand ca ”respecta aspiratiile nationale ale kurzilor”. Moscova considera totusi ca ”disputele intre Bagdad si Erbil trebuie sa fie rezolvate pe calea dialogului, avand ca obiectiv gasirea unei formule de coexistenta in sanul statului irakian”, potrivit ministerului rus de Externe.

O discordie numita S-400

Dar vizita lui Vladimir Putin la Ankara intervine dupa ce, recent, Recep Tayyip Erdogan a anuntat semnarea unui contract militar major cu Rusia cu privire la achizitia sistemelor de aparare antiaeriana S-400.Presedintele Turciei, tara NATO, a afirmat ca acest contract a fost semnat, fiind platita o garantie, dar chestiunea financiara ramane inca ”de reglat”. Saptamana aceasta, subsecretarul turc al industriei si apararii a recunoscut ca livrarea sistemelor S-400 va dura cel putin doi ani. Contractul ruso-turc, in plin climat de tensiuni intre Ankara si mai multe tari occidentale, in frunte cu Germania si SUA, a generat iritare la Washington. In timp ce NATO si Bruxelles au recunoscut ca Turcia are dreptul suveran sa decida cu privire la livrarile militare, Pentagonul s-a aratat mai preocupat. Reprezentantii departamentului american al Apararii au subliniat in special ca, din punctul lor de vedere, un sistem de aparare antiaeriana integrat in infrastructurile NATO ar fi fost mai bun pentru protejarea Turciei. O critica pe care presedintele Erdogan a respins-o vehement. ”Suntem stapanii casei noastre”, a declarat el, adaugand ca Turcia va actiona de maniera ”autonoma”. Kremlinul, evident, a respins ingrijorarile occidentului. ”Nimeni nu are dreptul sa critice Rusia si Turcia pentru o cooperare tehnico-militara facuta in conformitate cu dreptul international si care nu este indreptata asupra nici unei tari terte”, a declarat miercuri purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Rusia isi face KO adversarii cu microunde

Armata rusa a pus la punct munitii radio-electronice capabile sa scoata din functiune orice material electronic gratie unor puternice impulsuri de microunde, a anuntat pentru Sputnik Vladimir Mikheiev, prim adjunct al consortiului rus KRET, filiala a Rostec. Anterior, media din Rusia a anuntat ca este vorba de un sistem denumit Alabuga, dotat cu generatoare de camp magnetic de mare intensitate, ce acopera o suprafata de 3,5 km2. Mikheiev a explicat ca Alabuga este un nume de cod ce desemneaza un ”evantai” de cercetari destinate sa determine principalele axe ale dezvoltarii armelor radio-electronice. ”Daunele cauzate de aceste arme pot fi multiple: de la bruiaj pentru o perioada determinata de timp, pana la distrugerea totala a tuturor elementelor electronice ce fac parte din materialul adversarului”, a precizat Mikheiev.