CCR: Presedintele Romaniei urmeaza sa emita decretul de revocare din functie a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie

Dupa ce au dezbatut in sedinta de plen de miercuri sesizarea depusa de Guvern, dupa ce presedintele Iohannis a decis sa nu dea curs propunerii formulate in februarie acest an, privind revocarea procurorului-sef al DNA, magistratii Curtii Constitutionale au decis, cu majoritate de voturi, ca exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Ministrul justitiei si Presedintele Romaniei, „generat de refuzul Presedintelui Romaniei de a da curs propunerii de revocare din functie a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, doamna Laura Codruta Kövesi”.

Mai mult, au transmis, prin intermediul unui comunicat, faptul ca „Presedintele Romaniei urmeaza sa emita decretul de revocare din functie a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, doamna Laura Codruta Kövesi”.

Redam in cele ce urmeaza, integral, comunicatul facut public de oficialii Curtii Constitutionale, cu mentiunea ca sublinierile ne apartin:

„COMUNICAT DE PRESA privind cererea de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala intre Ministrul Justitiei, pe de o parte, si Presedintele Romaniei, pe de alta parte, in principal, si intre Guvernul Romaniei si Presedintele Romaniei, in subsidiar, cerere formulata de prim-ministrul Guvernului In ziua de 30 mai 2018, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul dispozitiilor art.146 lit.e) din Constitutie si ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum si ale art.34, art.35 si art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere cererea de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala intre Ministrul Justitiei, pe de o parte, si Presedintele Romaniei, pe de alta parte, in principal, si intre Guvernul Romaniei si Presedintele Romaniei, in subsidiar, cerere formulata de prim-ministrul Guvernului, determinata de refuzul Presedintelui Romaniei de a da curs cererii de revocare din functie a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, doamna Laura Codruta Kövesi. Curtea a constatat ca primul-ministru al Guvernului este titular al dreptului de a sesiza Curtea Constitutionala cu solutionarea unui conflict juridic de natura constitutionala, conform art.146 lit.e) din Constitutie. Cu privire la calitatea ministrului justitiei de parte in cadrul conflictului juridic de natura constitutionala, Curtea a constatat ca ministrul justitiei este nominalizat, in mod expres, prin art.132 alin.(1) din Constitutie, text constitutional care stabileste ca procurorii isi desfasoara activitatea sub autoritatea acestuia. Astfel, ministrul justitiei exercita, in aceasta privinta, o competenta constitutionala speciala si expresa, care nu are legatura cu competenta generala a Guvernului. Prin urmare, potrivit jurisprudentei sale, reprezentata de Decizia nr.285/2014, Curtea a constatat ca ministrul justitiei poate fi parte in cadrul unui conflict juridic de natura constitutionala. Curtea a stabilit ca problema de drept asupra careia poarta obiectul sesizarii este aceea de a determina intinderea si continutul sintagmei „sub autoritatea ministrului justitiei” din cuprinsul art.132 alin.(1) din Constitutie, prin raportare la art.94 lit.c) din Constitutie, aspect care se subsumeaza unui raport de drept constitutional pur. Astfel, situatia litigioasa dedusa judecatii Curtii Constitutionale are natura constitutionala, solutionarea acesteia fiind de competenta sa exclusiva, si nu a instantelor judecatoresti. De asemenea, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, nu tine de competenta instantelor judecatoresti interpretarea si aplicarea la cauze concrete a Constitutiei, pentru ca, astfel, ele s-ar substitui Curtii Constitutionale [a se vedea Decizia nr.377/2017]. In aceste conditii, Curtea a statuat ca, in procedura de revocare a procurorului din functiile de conducere prevazute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, raporturile dintre ministrul justitiei si Presedintele Romaniei sunt raporturi de drept constitutional pur, in sensul ca ele formeaza obiectul de reglementare al Constitutiei, neputand fi reglementate prin norme juridice apartinand altor ramuri de drept. Curtea a stabilit ca art.94 lit.c) din Constitutie este un text cu caracter general, de principiu, in sensul ca Presedintele Romaniei numeste in functii publice, in conditiile legii [a se vedea Decizia nr.285/2014], aplicandu-se, deopotriva si in ipoteza revocarii/ eliberarii din functie. In schimb, art.132 alin.(1) din Constitutie este un text cu caracter special, care stabileste o putere de decizie a ministrului justitiei asupra activitatii desfasurate de procurori si indica faptul ca in aceasta procedura ministrul are un rol central [a se vedea Decizia nr.45/2018], aspect care se reflecta si asupra carierei procurorilor. Curtea a statuat ca, in cazul revocarii procurorului din functiile de conducere, prevazute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, ministrul justitiei actioneaza in cadrul unor limitari stricte impuse de lege, sub forma cazurilor care, in mod obiectiv, justifica revocarea din functia de conducere a procurorului. Presedintele Romaniei, in temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constitutie, nu are o putere discretionara proprie in cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularitatii acesteia. Rezulta ca prerogativa Presedintelui Romaniei de a revoca procurorul din functia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate si legalitate a procedurii. Astfel, Presedintele Romaniei nu are competenta constitutionala de a opune argumente de oportunitate in raport cu propunerea de revocare din functie initiata, in conditiile legii, de ministrul justitiei. Or, in cauza de fata, Presedintele Romaniei a refuzat emiterea decretului de revocare a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie pe motive de oportunitate, si nu de legalitate, ceea ce a creat un blocaj in privinta exercitarii autoritatii ministrului justitiei asupra activitatii procurorilor. Prin urmare, conduita Presedintelui Romaniei de a nu-si exercita competentele potrivit Constitutiei a determinat imposibilitatea ministrului justitiei sa isi exercite competentele constitutionale conferite de art.132 alin.(1) din Constitutie, ceea ce a determinat un conflict juridic de natura constitutionala. De asemenea, Curtea, avand in vedere jurisprudenta sa, a stabilit si conduita constitutionala care trebuie urmata, respectiv emiterea, de catre Presedintele Romaniei, a decretului de revocare din functie a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, doamna Laura Codruta Kövesi. Avand in vedere cele de mai sus, Curtea, cu majoritate de voturi, a statuat: 1. Constata existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministrul justitiei si Presedintele Romaniei, generat de refuzul Presedintelui Romaniei de a da curs propunerii de revocare din functie a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, doamna Laura Codruta Kövesi. 2. Presedintele Romaniei urmeaza sa emita decretul de revocare din functie a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, doamna Laura Codruta Kövesi. Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, Presedintelui Romaniei, prim-ministrului Guvernului Romaniei si Ministrului Justitiei si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Argumentele retinute in motivarea solutiei pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziei, care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Compartimentul Relatii externe, relatii cu presa si protocol al Curtii Constitutionale „.