Ai o poveste fotografii, sau materiale audio/video care crezi ca merita sa fie publicate?
Scrie-ne pe pont[@]national.ro (fara [ ]) sau completeaza formularul de AICI!
Home » News » CCR: Presedintele Romaniei urmeaza sa emita decretul de revocare din functie a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie

CCR: Presedintele Romaniei urmeaza sa emita decretul de revocare din functie a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie

Autor:

Dupa ce au dezbatut in sedinta de plen de miercuri sesizarea depusa de Guvern, dupa ce presedintele Iohannis a decis sa nu dea curs propunerii formulate in februarie acest an, privind revocarea procurorului-sef al DNA, magistratii Curtii Constitutionale au decis, cu majoritate de voturi, ca exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Ministrul justitiei si Presedintele Romaniei, “generat de refuzul Presedintelui Romaniei de a da curs propunerii de revocare din functie a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, doamna Laura Codruta Kövesi”.

 

ccr 720x479 CCR: Presedintele Romaniei urmeaza sa emita decretul de revocare din functie a procurorului sef al Directiei Nationale AnticoruptieMai mult, au transmis, prin intermediul unui comunicat, faptul ca “Presedintele Romaniei urmeaza sa emita decretul de revocare din functie a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, doamna Laura Codruta Kövesi”.

Redam in cele ce urmeaza, integral, comunicatul facut public de oficialii Curtii Constitutionale, cu mentiunea ca sublinierile ne apartin:

“COMUNICAT DE PRESA privind cererea de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala intre Ministrul Justitiei, pe de o parte, si Presedintele Romaniei, pe de alta parte, in principal, si intre Guvernul Romaniei si Presedintele Romaniei, in subsidiar, cerere formulata de prim-ministrul Guvernului In ziua de 30 mai 2018, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul dispozitiilor art.146 lit.e) din Constitutie si ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum si ale art.34, art.35 si art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere cererea de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala intre Ministrul Justitiei, pe de o parte, si Presedintele Romaniei, pe de alta parte, in principal, si intre Guvernul Romaniei si Presedintele Romaniei, in subsidiar, cerere formulata de prim-ministrul Guvernului, determinata de refuzul Presedintelui Romaniei de a da curs cererii de revocare din functie a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, doamna Laura Codruta Kövesi. Curtea a constatat ca primul-ministru al Guvernului este titular al dreptului de a sesiza Curtea Constitutionala cu solutionarea unui conflict juridic de natura constitutionala, conform art.146 lit.e) din Constitutie. Cu privire la calitatea ministrului justitiei de parte in cadrul conflictului juridic de natura constitutionala, Curtea a constatat ca ministrul justitiei este nominalizat, in mod expres, prin art.132 alin.(1) din Constitutie, text constitutional care stabileste ca procurorii isi desfasoara activitatea sub autoritatea acestuia. Astfel, ministrul justitiei exercita, in aceasta privinta, o competenta constitutionala speciala si expresa, care nu are legatura cu competenta generala a Guvernului. Prin urmare, potrivit jurisprudentei sale, reprezentata de Decizia nr.285/2014, Curtea a constatat ca ministrul justitiei poate fi parte in cadrul unui conflict juridic de natura constitutionala. Curtea a stabilit ca problema de drept asupra careia poarta obiectul sesizarii este aceea de a determina intinderea si continutul sintagmei „sub autoritatea ministrului justitiei” din cuprinsul art.132 alin.(1) din Constitutie, prin raportare la art.94 lit.c) din Constitutie, aspect care se subsumeaza unui raport de drept constitutional pur. Astfel, situatia litigioasa dedusa judecatii Curtii Constitutionale are natura constitutionala, solutionarea acesteia fiind de competenta sa exclusiva, si nu a instantelor judecatoresti. De asemenea, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, nu tine de competenta instantelor judecatoresti interpretarea si aplicarea la cauze concrete a Constitutiei, pentru ca, astfel, ele s-ar substitui Curtii Constitutionale [a se vedea Decizia nr.377/2017]. In aceste conditii, Curtea a statuat ca, in procedura de revocare a procurorului din functiile de conducere prevazute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, raporturile dintre ministrul justitiei si Presedintele Romaniei sunt raporturi de drept constitutional pur, in sensul ca ele formeaza obiectul de reglementare al Constitutiei, neputand fi reglementate prin norme juridice apartinand altor ramuri de drept. Curtea a stabilit ca art.94 lit.c) din Constitutie este un text cu caracter general, de principiu, in sensul ca Presedintele Romaniei numeste in functii publice, in conditiile legii [a se vedea Decizia nr.285/2014], aplicandu-se, deopotriva si in ipoteza revocarii/ eliberarii din functie. In schimb, art.132 alin.(1) din Constitutie este un text cu caracter special, care stabileste o putere de decizie a ministrului justitiei asupra activitatii desfasurate de procurori si indica faptul ca in aceasta procedura ministrul are un rol central [a se vedea Decizia nr.45/2018], aspect care se reflecta si asupra carierei procurorilor. Curtea a statuat ca, in cazul revocarii procurorului din functiile de conducere, prevazute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, ministrul justitiei actioneaza in cadrul unor limitari stricte impuse de lege, sub forma cazurilor care, in mod obiectiv, justifica revocarea din functia de conducere a procurorului. Presedintele Romaniei, in temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constitutie, nu are o putere discretionara proprie in cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularitatii acesteia. Rezulta ca prerogativa Presedintelui Romaniei de a revoca procurorul din functia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate si legalitate a procedurii. Astfel, Presedintele Romaniei nu are competenta constitutionala de a opune argumente de oportunitate in raport cu propunerea de revocare din functie initiata, in conditiile legii, de ministrul justitiei. Or, in cauza de fata, Presedintele Romaniei a refuzat emiterea decretului de revocare a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie pe motive de oportunitate, si nu de legalitate, ceea ce a creat un blocaj in privinta exercitarii autoritatii ministrului justitiei asupra activitatii procurorilor. Prin urmare, conduita Presedintelui Romaniei de a nu-si exercita competentele potrivit Constitutiei a determinat imposibilitatea ministrului justitiei sa isi exercite competentele constitutionale conferite de art.132 alin.(1) din Constitutie, ceea ce a determinat un conflict juridic de natura constitutionala. De asemenea, Curtea, avand in vedere jurisprudenta sa, a stabilit si conduita constitutionala care trebuie urmata, respectiv emiterea, de catre Presedintele Romaniei, a decretului de revocare din functie a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, doamna Laura Codruta Kövesi. Avand in vedere cele de mai sus, Curtea, cu majoritate de voturi, a statuat: 1. Constata existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministrul justitiei si Presedintele Romaniei, generat de refuzul Presedintelui Romaniei de a da curs propunerii de revocare din functie a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, doamna Laura Codruta Kövesi. 2. Presedintele Romaniei urmeaza sa emita decretul de revocare din functie a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, doamna Laura Codruta Kövesi. Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, Presedintelui Romaniei, prim-ministrului Guvernului Romaniei si Ministrului Justitiei si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Argumentele retinute in motivarea solutiei pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziei, care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Compartimentul Relatii externe, relatii cu presa si protocol al Curtii Constitutionale “.


12 comentarii to CCR: Presedintele Romaniei urmeaza sa emita decretul de revocare din functie a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie

  1. ??????

    Remarcați totuși că CCR nu are atribuții de a decide asupra actelor președintelui, neavând competențe de a decide în locul președintelui ?

  2. Anonymous

    Când considerați că își vor depune mandatele de judecători la CCR foștii colaboratori ai securității ?

  3. JUSTITIABILUL

    Dintre cei noua membri ai CCR au votat ca niste TRADATORI TURBATI ai neamului COMUNISTOIZII BOLSEVICI, Valer Dorneanu, Simona-Maya Teodoroiu, Petre Lăzăroiu (numit de preşedintele României, pentru terminarea mandatului unui judecător care a decedat Ninosu, mandat care s-a încheiat în 2010; renumit în 2010) Mona Pivniceru, Marian Enache ,Attila Varga .
    Au votat IMPOTRIVA adevaratii JUDECATORII RATIONALI SI CU DISCERNAMANT Mircea Ştefan Minea, Daniel Morar si Livia Stanciu CINSTE LOR.

  4. ??????

    Apreciați că niște judecători închipuiți, din vremea lui Ceaușescu, susțin despre carierele procurorilor că ar fi supuse deciziilor și intervențiilor politice ? Considerați că de fapt discută despre propriile cariere profesionale

  5. ??????

    De când li s-a zis ăstora că li se acordă pensii speciale, în afara reglementărilor constituționale, au început să găsească îndeosebi spețe și “oportunități” de aplicare cu caracter special a reglementărilor constituționale și a legii ?

  6. Anonymous

    Activitatea a fost verificată conform legii, votul CSM este evident referitor la evaluarea activității, decizia ministrului și cea a președintelui ar putea fi și politice, chestiuni ce nu contribuie la subordonarea față de lege a procurorilor și nici la asigurarea apărării interesului public, chestiune ce face din evaluare CSM a activității procurorilor și a celor cu funcții de conducere din Ministerul Public și hotărârile CSM referitoare la aceste “spețe” un aspect obligatoriu la înlocuirea lor din funcții înainte de expirarea mandatelor ?

  7. ??????

    “Decizii politice” sau “politicianiste” ?

  8. ??????

    Considerați că decizia CCR fiind un act administrativ, așa cum sunt și sentințele judecătorești definitive ce beneficiază de căi speciale de atac, ar putea fi contestată de președinte , chiar și în instanțele judecătorești, speța putând fi discutată de exemplu de ÎCCJ sau de Comisia de la Vneția?

  9. Anonymous

    Negustorul de copii merita sa mearga acasa, sa fie suspendat, dar nu pentru ca asa vor PENALII Dragnea, Tariceanu, Grupul Infractional PSD + ALDE.Mai intai sa mearga ei la PUscarie si apoi o sa dispara si Negustorul de copii de la Cotroceni.Pana atunci justitia trebuie sa le dea condamnari fara numar asa cum merita si apoi noi, alegatorii il vom schimba pe Joianis.Idiotii alegatori PSD + ALDE ar trebui sa-si ceara scuze pentru ca au votat o adunatura de scursuri penale.Dar cum e alegatorul, LEPRA, asa este si alesul, PENAL.Dar nu mor caiii cand vo JAVRELE.

  10. ??????

    Ministrul Justiției nu are nici o atribuție stabilită de Constituție sau de lege de a schimba din funcție procurori, fiind o atribuție exclusivă a CSM , la care “ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot.” ?



Comenteaza pe Facebook


Ziarul National
Recomandarile zilei 16-11-2018
 
Multumim pentru apreciere!
NU, multumesc!