AcasăNewsCCR: Exista conflict intre Ministerul Public si Parlament privind protocoalele cu SRI

CCR: Exista conflict intre Ministerul Public si Parlament privind protocoalele cu SRI

Dorneanu si CCR-ului ar putea scapa turma de la Gala Bute

Judecatorii constitutionali au admis, miercuri, sesizarea venita din partea presedintelui Camerei Deputatilor.

Este vorba despre apelul formulate de Florin Iordache cu privire la existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de-o parte, si Parlamentul Romaniei, Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti, pe de alta parte, in legatura cu protocoalele de colaborare cu Serviciul Roman de Informatii, din 2009 si 2016.

102 afisari

6 COMENTARII

  1. Pentru eliminarea deficienţelor existente in aplicarea JUSTITIEI in Ro este necesară, DEPOLITIZAREA (decuplarea ei de sistemul politic ticalosit) sau respingerea amestecului deciziei politice in functionarea sistemului judiciar. Drept urmare normele ce reglementează “compoziţia” Curţii Constituţionale a României(CCR) şi a Consiliului Superior al Magistraturii(CSM) precum şi unele proceduri judiciare trebuie revizuite astfel:
    A. Pentru normalizarea activităţii C.C.R. se impun următoarele modificări;
    – nr. membrilor să fie mărit de la 9 la 11, vârsta acestora să nu depăşească 65 de ani;
    – membrii să fie alesi pentru o perioadă de cel mult 5 ani, un singur mandat;
    – 8 din nr. total de 11 membrii, să fie desemnaţi de către cele 16 Curţi de Apel din România (prin unul din algoritmii existenti, fie primele 8 C.A. în primul mandat şi urmatoarele 8 în al doilea mandat, fie grupate câte două Curţi de Apel să-şi desemneze în comun cate un candidat de fiecare data), 1 candidat să fie desemnat de I.C.C.J. şi 2 din partea senatelor Universităţilor de Drept din Romania care se clasează în primele 2 locuri oferite de numărul mai mare de absolvenţi admişi la I.N.M. în ultimii 5 ani;
    B. Componenţa C.S.M. trebuie sa asigure “conectarea sau racordarea” justiţiei la nevoia socială de dreptate si ordine publică firească. Pentru aceasta este necesar ca cei 25 de membri să fie aleşi pe un termen de 3 ani, un singur mandat (unii cu prezenţă permanentă-funcţie de nevoile impuse de buna funcţionare a structurii, alţii doar atunci când sunt necesare, consultări, dezbateri ori adoptari de hotărâri în plen). Din motive de obiectivitate si eficienta se impune ca structura C.S.M. să aibă urmatoarea componenţă;
    – 14 jurişti competenti si integri (situaţi pe funcţii de execuţie sau de comandă cu o vechime de cel puţin 5 ani în structurile respective) desemnaţi de către colegiile de conducere din fiecare minister şi de catre liderii de sindicat ;
    – 2 şefii ai direcţiilor de personal (cadre) din M.J. şi respectiv din Parchetul General;
    – 3 membrii desemnaţi de colegiile de conducere ale Poliţiei Romane, S.R.I. şi S.I.E.;
    – 1 membru desemnat de forul superior al I.N.M.;
    – 1 membru din partea Uniunii Barourilor de Avocaţi din România;
    – 2 membri desemnaţi de Universităţile de Drept din România care se clasează în primele 2 locuri datorită numărului mai mare de absolvenţi admişi la I.N.M. în ultimii 5 ani;
    – 1 membru marcant desemnat de Clubul Roman de Presă;
    – 1 membru desemnat de instituţia Avocatul Poporului a cărui rol activ în societate lipseşte cu desăvârşire, deoarece are un statut confuz competenţele sale nu sunt clar delimitate, administrative sau de justiţie.
    Inspectiile judiciare pentru judecatori si procurori din C.SM. trebuie sa ramana cu acelasi statut existent in prezent.
    SA SE INTRODUCA OBLIGATORIU JUDECATORUL DE INSTRUCTIE IN SISTEMUL JUDICIAR.

  2. CCR se pronunță în locul Inspecției Judiciare, al CSM și chiar al instanțelor judecătorești, despre actele administrative de gestiune ale Parchetului General ?

  3. Deci, CCR se pronunță în locul Inspecției Judiciare, al CSM și chiar al instanțelor judecătorești, despre actele administrative de gestiune ale Parchetului General ? I-ați zice, „răspuns cu amabilitate și operativitate”,al CCR, la solicitările unor politicieni ce probabil nu ar putea aștepta, și datorită activităților extinse pe care le desfășoară, parcurgerea chiar a tuturor etapelor stabilite de lege, la alte instituții, pentru solicitări precum cea adresată către CCR ? O decizie a CCR ce amintește și de faptul că nici Tăriceanu nu are chiar așa de multă „lejeritate a programului” încât să aștepte la rând, cu celelalte persoane ,pentru a obține ceea ce legea îi solicită să obțină de la instituțiile statului, ? Opinați că Parchetul General ar putea solicita Inspecției Judiciare și CSM, cei care au atribuții referitoare la funcționatea și organizarea Parchetului General, să se pronunțe despre legalitatea protocoalelor, domeniu juridic unde CCR nu are atribuții, chestiunile de legalitate fiind un chestiuni de responsabilitatea Inspecției Judiciare, a CSM , a ÎCCJ ?
    Remarcați totuși că protocoalele sunt acte administrative de gestiune , întocmite între instituții, în baza legii, care descrisciu relațiile instituționale, funcționale, organizaționale, stabilite de lege ?

  4. Opinați că CCR ar trebui să precizeze și în mod detaliat și care dintre faptele, procedurile, relațiile instituțonale, la care fac referire protocoale, nu sunt constituționale , și actele normative, legi, ordonanțe, care ar fi încălcate, la evaluarea de legalitate, care nu este în atribuțiile CCR, sau acele reglementări din legi, ordonanțe care nu ar fi constituționale și favorizează încălcarea Constituției prin folosirea lor la întocmirea acelor protocoale ce au fost contestate de parlamentari ? Opinați totuși că CCR nu ar putea constata că întocmirea de protocoale între instituții ar fi neconstituțională, ca mod de funcționare a instituțiilor ?

  5. CCR a constatat că pentru politicienii din parlament care au contestat legea, legea a fost aplicată în mod neconstituțional, politicienii aleși fiind constituționali, că au fost aleși să voteze legile nu să li se aplice lor ceea ce au votat ?Opinați că parlamentarii au contestat la CCR pentru că aveau interese ? Păi ar fi și „folosirea funcției publice pentru a obține avantaje pentru sine sau pentru alții” ?

  6. „Comportament pisicesc” la CCR ? Ieri au făcut un „caca”, iar astăzi se vor strădui „să îl acopere”, cu „cuvinte alese” ?

Comments are closed.

Zenville

Ultimele știri

proger