AcasăNewsCatalonia: mai mult sange decat vot

Catalonia: mai mult sange decat vot

Politia spaniola a intervenit, ieri, in forta pentru a impiedica desfasurarea referendumului organizat in Catalonia, sute de persoane care doreau sa participe la acest vot interzis de Madrid fiind ranite. In fata pasivitatii politiei catalane, care oscila intre datoria impusa de stat si legaturile cu populatia locala, Politia Nationala si Garda Civila au intervenit cu brutalitate.

Potrivit martorilor, fortele de ordine au recurs la gloante de cauciuc in Barcelona, unde mii de persoane au iesit pe strazi inca de dimineata pentru a lua parte la vot. Manifestantii au aparat si birourile de votare in momentul in care politia a intrat cu forta pentru a confisca urnele. Cel putin 338 de persoane au fost ranite in ciocnirile cu fortele de ordine si au primit ingrijiri medicale a informat ieri ministerul spaniol de Interne. In Barcelona, 38 de persoane au fost ranite de gloantele de cauciuc ale politiei. Presedintele executivului catalan, Carles Puigdemont, a denuntat ”violenta nejustificata” a politiei. Reprezentantul guvernului spaniol in Catalonia, Enric Millo,  i-a cerut ieri lui Puigdemont sa puna capat ”farsei” cu acest referendum si l-a facut responsabil pentru evenimentele din cursul zilei. In ciuda faptului ca Madridul a trimis 10.000 de politisti in regiune, care au inceput de la ora 8 sa inchida birourile de votare si sa confiste urnele si buletinele de vot, unii catalani au putut vota, inclusiv Puigdemont.  El a afirmat ca guvernul catalan dispune de un ”recensamant universal” care le permite alegaturilor sa voteze indiferent in care birou al regiunii, dar jurnalistii au constatat la fata locului un intreg blocaj al sistemului informatic facut de Madrid. Executivul catalan a pus la dispozitie 2300 de birouri de vot pentru 5, 3 milioane de votanti. Chiar daca sunt divizati, in parti aproape egale cu privire la independenta regiunii, majoritatea catalanilor (70%) sustin un referendum legal pentru autodeterminare. Potrivit autoritatilor catalane, ieri la orele dupa amiezii, peste 50% din cei cu drept de vot si-au exprimat optiunea .

FC Barcelona condamna Madridul

Inaintea scrutinului, Carles Puigdemont a confirmat ca, in caz de viztoria unui ”da” vor exista ”decizii politice” care s-ar putea solda cu o declaratie de independenta. Urmata, potrivit lui, de o faza de ”tranzitie” in care se va negocia desprinderea Cataloniei de Spania, chestiune de care premierul Mariano Rajoy nici nu vrea sa auda. Fundasul FC Barcelona, Gerard Pique si fostii capitani Xavi Hernandez si Carles Puyol si-au adus ieri sustinerea pentru votul catalan. ”Am votat, impreuna suntem de neoprit pentru a apara democratia”, a scris Pique pe Twitter. Ieri, FC Barcelona a informat ca meciul cu Las Palmas (care avea soarta indecisa) se va disputa cu portile inchise, Liga Profesionista refuzand amanarea partidei.”FC Barcelona condamna evenimentele care au avut loc azi in multe parti ale Cataloniei, cu scopul de a-i opri pe cetateni sasi exercite dreptul democratic al libertatii de expresie”, a comunicat clubul catalan. Ieri, premierul scotian Nicola Sturgeon, unul din putinii lideri europeni care au comentat votul catalan, a condamnat raspunsul violent al politiei spaniole, decladandu-se socata de imaginile de veneau din Spania. ”Lasati oamenii sa voteze in pace”, a scris Sturgeon pe Twitter. Lidera partidului SNP a facut in 2014 campanie pentru independenta Scotiei de Regat dar 55% din scotieni au respins-o.

Cea mai mare provocare, dupa Franco

Consecintele unei secesiuni a Cataloniei sunt la fel de incalculabile ca si cele ale Brexit-ului. Ele i-au ingrijorat pe multi spanioli care, in premiera, au protestat, sambata, impotriva acestui referendum estimat ca nereprezentativ. ”Catalonia este Spania”, scandau manifestantii. Ieri, cotidianul El Pais titra pe prima pagina ca democratia spaniola este confruntata cu ”cea mai mare provocare” dupa moartea dictatorului Francisco Franco in 1975. Deocamdata, guvernul lui Mariano Rajoy a pierdut clar la capitolul imagine. Madrid vroia impiedicarea votului dar cu evitarea violentei. A esuat.

Un tsunami politic vine peste UE

Daca tabara ”da” si rezultatul referendumului vor fi recunoscute politic si juridic, ceea este aspectul cel mai complicat al votului catalan, se vor pune fireste intrebari asupra consecintelor acestei sciziuni cu aer de Brexit.

Cientos de miles de personas ocuparon las calles del cenro de Barcelona en la manifestación del 11 de Setiembre

Daca Uniunea Europeana a refuzat oficial sa interfereze cu situatia din Catalonia si cu revendicarile separatistilor, in practica nu a lasat nici un efort de-o parte pentru a descuraja dorintele secesioniste. Spre exemplu, in timpul campaniei pe referendumul de independenta a Scotiei, in 2014, Comisia Europeana a reamintit ca o iesire a Scotiei din Regatul Unit va antrena de facto excluderea din UE, o readeziune fiind imposibila. Majoritatea statelor Europei occidentale fac fata, mai mult sau mai putin, miscarilor autonomiste din  Flandra, Corsica, Tara Bascilor, Catalonia…Deja lovita in maxilar de Brexit, UE s-a vazut, ieri, nevoita sa-si puna politia pe proprii cetateni, catalanii facand cunostinta cu gloantele de cauciuc ale Madridului. O vorba spune asa: in regimurile totalitare, nu ai voie cutare, cutare si cutare, in UE ai voie numai cutare, cutare si cutare. O UE in care deja angajatii au devenit niste numere care sunt strigate de corporatii, al caror tavalug a nivelat orice si pe oricine care nu se vrea inregimentat in corectitudinea politica si care mai vrea sa fumeze tigari fara filtru. O UE devenita hotel pentru teroristisi un paianjenis birocratic, o UE cu mai multe viteze. O UE la care, vrei nu vrei, trebuie sa contribui. Caci banii se afla in centrul motivatiilor secesioniste ale catalanilor. ”Platim prea multe impozite in raport cu ceea ce primim. Fara Spania, economia noastra ar prinde aripi”, zbiara catalanii in orbazul premierului Mariano Rajoy. Foarte indatorata, Catalonia pretinde ca nu se va mai confrunta cu deficite daca regimul spaniol de redistribuire, in cadrul caruie provinciile bogate trebuie sa contribuie la cele mai sarace, ar functiona in favoarea sa. Independenta catalana, care are radacini mult mai vechi, pleaca de la principiul ca poporul catalan este o natiune suverana, cu propria cultura, limba sau drept civil, iar Catalonia nu se va dezvolta la maximum (cultural, social si economic) cata vreme va exista in sanul Spaniei. Insa evenimentele de ieri au aratat ca UE are din ce in ce mai putine mijloace sa-si tina popoarele in aceeasi barca. Bastoanele si gloantele de cauciuc dovedesc ca nu exista un plan B pentru salvarea carutei comunitare.

Care ar fi consecintele

Un vot masiv pentru ”da” ar antrena secesiunea Cataloniei pentru a deveni o republica independenta de regatul Spaniei. Este vointa separatistilor care au adoptat o lege vizand organizarea si incadrarea unei tranzitii catre un stat independent. Textul prevede alegerea unei Adunari constituante insarcinata sa stabileasca o noua Constitutie, apoi organizarea unui nou referendum pentru aprobarea ei. Vor fi organizate apoi si alegeri legislative. Dintr-un foc, acest nou stat, separat de Spania, care-si va controla frontierele terestre, maritime si vamale, va fi inevitabil exclus din Uniunea Europeana si, prin consecinta, din zona euro. De unde si necesitatea crearii unei noi monede. O iesire din UE va antrena, teoretic,  si o iesire din spatiul Schengen.

Un dezastru economic?

O separare de Madrid ar putea, apreciaza observatorii, consecinte grele pe plan economic, chiar daca Catalonia este una din cele mai bogate regiuni ale tarii, dar avand ca punct slab o importanta datorie publica care reprezinta 35,2% din PIB al sau, ceea ce o face a treia cea mai indatorata regiune din Spania, in primul trimestru al acestui an. Ministrul spaniol al Economiei estimeaza ca o Catalonie independenta si-ar putea vedea PIB sa scada cu un procent de 25%-30% iar somajul sa se dubleze. La ora actuala, rata somajului este de 13,2% in Catalonia, spre deosebire de 17,2 la nivel national. Boicoturi, relocari de mari intreprinderi sau banci sunt prevazute. Bruxelles va instaura taxe pe produsele catalane, fiind produse non-UE iar catalanii vor proceda, bineinteles, invers. Sunt estimate si masive pierderi turistice, in conditiile in care, avand un oras ca Barcelona si plajele din Costa Brava, Catalonia este regiunea spaniola care atrage cei mai multi turisti straini, peste 18 milioane in 2016. Aeroportul din Barcelona, al doilea ca marime dupa cel din Madrid,  este extrem de frecventat de companiile low-cost, anul trecut primind peste 44 milioane de pasageri. Portul din Barcelona este al treilea al Spaniei ca volum de marfuri dar si unul din cele mai importate porturi ale Europei pentru croaziere.

Barca ar putea fi exclusa din Liga

FC Barcelona, istoric atasata tendintelor separtiste ale Cataloniei, ar putea fi exclusa din Liga spaniola, la fel si alte cluburi catalane, ceea ce ar slabi Liga, in special din cauza drepturilor tv si a publicitatii, pentru ca meciurile Barca, unul din cele mai  bune cluburi de fotbal din lume, sunt extrem de asteptate si urmarite, impreuna cu cele ale marelui rival, Real Madrid. ”Cluburile catalane nu vor mai putea juca in Liga daca independenta este pronuntata”, a prevenit deja Javier Tebas, presedintele Ligii Profesioniste de Fotbal spaniole.

author avatar
Tudor Borcea
541 afisari
Zenville

Ultimele știri

proger