Expertii Bancii Nationale a Romaniei sustin ca aurul, ca rezerva, este foarte important pentru siguranta financiara oferita de o banca centrala, insa trebuie sa produca, la randul sau, valoare. BNR nu poate cumpara aur de-a valma, deoarece valoarea acestuia a intrat de mai multi ani pe un trend descrescator.
Analistul Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, considera ca modificarea pretului zilnic al aurului este o indicatie despre problemele economiei mondiale. Oscilatiile valorii sunt evidente in crizele din 1973, 1980-1982, recesiunea globala din 1990-1991, criza asiatica din 1997, criza din Rusia din 1998, atacul de la 11 septembrie 2001 din SUA, criza mondiala din 2008. Croitoru aprecizaza ca alta caracteristica a bunului numit aur este aceea ca, dupa incheierea unei perioade de crestere accentuata, care corespunde unei perioade de criza severa, pretul tinde sa coboare. De exemplu, aceasta tendinta este evidenta in special incepand din 1980, apoi, din 2011. Din acest motiv, o banca centrala e foarte atenta la cumpararea aurului. „Cu cat am cumpara, intr-un scenariu absolut improbabil, mai multe sute de tone de aur, cu atat o scadere a pretului aurului pe piata mondiala ne-ar provoca pierderi. Cu alte cuvinte, daca astazi, sa zicem, pretul este 1.600 de dolari pe uncie si noi am cumpara 300 de tone, automat scaderea pretului la 1.200 de dolari pe uncie ne-ar provoca pierderi”, a declarat analistul intr-o postare pe portalul Opinii BNR. El a mentionat ca politica de cumparare a aurului are mai multi parametri, inclusiv impozitarea. Daca la cumpararea de pe piata interna banca plateste TVA, iar pe piata internationala nu plateste, atunci cumpararea internationala este automat preferata.
Pus la produs
Specialistul BNR este de parere ca depinde foarte mult si ce vrei sa faci cu aurul. Daca sta in pamant nu valoreaza acum nimic, dar un aur extras cumuleaza valoarea lui de pe piata, plus locurile de munca. „Cel mai inteligent pentru o banca centrala ar fi sa procedeze cu aurul asa cum fac unele tari cu petrolul, adica sa-l puna intr-un fond de valorificare, astfel incat sa poata aduce beneficii, inclusiv pentru viitorul copiilor nostri. Bineinteles ca aceasta ar insemna sa nu incasezi o redeventa”, sustine Croitoru.
Sistemul monetar-aur e depasit
Analistul aminteste ca multi inca vorbesc despre rolul pe care ar putea sa-l aiba aurul astazi, in criza financiara, dar ei nu tin cont de reguli importante care au stat la baza sistemului monetar-aur:
– moneda este fixa in cantitatea de aur,
– exportul si importul de aur sunt absolut libere.
Asta face ca o paritate anume sa fie urmata cu strictete, daca tarile care intra in relatii de comert nu au deficite foarte mari. Ce face, de fapt, un mecanism bazat pe aur? El lucreaza printr-o a treia regula: cantitatile de bani se ajusteaza in functie de intrarile si iesirile de aur. Cand iese aur dintr-o tara, cantitatea de bani scade, cand intra aur intr-o tara, cantitatea de bani creste. Daca banii nu sunt acoperiti 100% cu aur, mecanismul de ajustare risca sa deraieze, adica risca sa nu produca ajustarile necesare in economie inainte ca el sa-si epuizeze potentialul. „Aurul va ramane insa intotdeauna un mijloc de tezaurizare, dar cu precautiile enuntate”, a mentionat Croitoru.
