Ai o poveste fotografii, sau materiale audio/video care crezi ca merita sa fie publicate?
Scrie-ne pe pont[@]national.ro (fara [ ]) sau completeaza formularul de AICI!
Home » Bucuresti - Centenar » Bucuresti – Centenar

Bucuresti – Centenar

Autor:

La mijlocul Secolului al XIX-lea, pentru a obtine o farama de recunoastere intr-un ocean de nedreptati si asupriri, romanii din Bucovina au fost nevoiti sa recurga la o stratagema.

 

Untitled 1 4 Bucuresti   CentenarAu solicitat Imparatului Franz Josef al Austriei (habsburgii detineau controlul total al regiunii inca din 1774 / Tratatul de la Kuciuk-Kainargi) acceptul privind crearea unui ducat romanesc in Bucovina. Teoretic, nicio sansa. Au adaugat, insa, propunerea ca in semn de bunavointa, imparatul Austriei sa primeasca si titlul de mare duce al romanilor. Zgandarit in egoul sau, Franz Josef a acceptat cererile etnicilor romani, devenind si Duce al regiunii, iar Bucovina a obtinut regim de autonomie sporita in imperiu. La inceput, in Dieta Ducatului Bucovinei romanii erau majoritari. In debutul secolului XX, lucrurile aveau sa se schimbe, avand in vedere ca popuatia de etnie ucraineana incepuse deja sa o depaseasca numeric pe cea romana. Asa se face ca, in noiembrie 1918, dupa ce Austro-Ungaria capituleaza, iar imperiul se dezintegreaza, ucrainenii din Bucovina revendica in acelasi timp cu romanii (Consiliul National Roman din Bucovina) unirea regiunii cu patria-mama. In cazul lor, nou infiintata Republica Populara a Ucrainei Occidentale. Insa, cu sprijinul Diviziei 8 Romana, condusa de generalul Iacob Zadik, armata trimisa in Bucovina la cererea expresa a Regelui Ferdinand I, romanii preiau controlul Cernautiului. Consiliului National adopta legea fundamentala a Bucovinei, in baza careia puterea legislativa este exercitata de catre Consiliu, iar cea executiva de catre un guvern roman, nou constituit, avandu-i in frunte pe Iancu Flondor, Sextil Puscariu, Dorimedont Popovici, Gheorghe Sarbu, Nicu Flondor, Radu Sbiera, Ipolit Tarnavschi, Maximilian Hacman, Vasile Marcu, Aurel Turcanu, Cornel Tarnovietchi si Octavian Gherghian. La 28 noiembrie, organismul convoaca Congresul General al Bucovinei, iar la finalul acestuia, “intrupand suprema putere legiuitoare, in numele suveranitatii nationale”, hotaraste “unirea neconditionata si pentru vecie a Bucovinei in vechile ei hotare, pana la Ceremus, Colacin si Nistru, cu Regatul Romaniei”. Tinutul devine a doua regiune istorica, dupa Basarabia, revenita la matca.

Material realizat in cadrul “Bucuresti-Centenar” – Program Cultural derulat de Primaria Municipiului Bucuresti prin Administratia Monumentelor si Patrimoniului Turistic



    

Comenteaza pe Facebook


Ziarul National
Recomandarile zilei 9-12-2018
 
Multumim pentru apreciere!
NU, multumesc!