Daca ar fi sa ne rezumam doar la interesul national, indiscutabil Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen a fost si va ramane cel mai glorios Rege al Romaniei. Chiar daca unchiului sau, Carol I, i se acorda pretuirea ce i se cuvine atat pentru rolul de mare comandant al Razboiului de Independenta, cat si pentru priceperea aratata in pozitia de mare gospodar organizator al Romaniei moderne, contributia lui Ferdinand la indeplinirea idealului de-o viata al poporului roman, Unirea cea Mare, nu poate fi pusa la indoiala.
Sub Augusta sa domnie – care s-a intins intre 1914 si 1927 – Romania a traversat cu brio un conflict armat planetar cumplit. Un razboi care a permis, prin deznodamantul sau, implinirea vrerii mult dorite: reintregirea tarii. Acest print german, chipes, cult, onest, puternic si iubitor de natie, a preluat fraiele Regatului in octombrie 1914, depunand juramantul ca suveran al Romaniei imediat dupa moartea lui Carol I, intr-o perioada in care Guvernul de la Bucuresti era presat de Puterile Centrale sa ramana cel putin neutru, iar de Antanta sa intre negresit in razboi impotriva Triplei Aliante. In contextul pietrelor de hotar evidentiate mai sus, mariajul lui Ferdinand cu Marie Alexandra Victoria, fiica Ducelui de Cobourg si a marii decese Alexandra a Rusiei, oficializat in ianuarie 1893, la Sigmaringen, avea sa reprezinte o alta fila importanta din istoria noastra. Alaturi de Regina Maria si mai ales datorita puterilor sale de convingere, Ferdinand a fost exact regele de care natiunea romana a avut nevoie in acele vremuri tulburi. Victor Bilciurescu isi aminteste ca, in decembrie 1918, a facut el insusi parte din „marea multime bucuresteana care a aruncat crizanteme armatei noastre ce se intorcea victorioasa la Bucuresti, dupa doi ani de absenta, avandu-l in frunte pe Regele Ferdinand si pe valoroasa lui sotie, adorata Regina Maria”. Un tablou de maxima apoteoza pentru Casa Regala si pentru natiunea romana insasi, completat in aceeasi zi de memorabila adunare de pe Campul lui Horea de la Alba Iulia, in „sfanta cetate de durere si de slava a neamului romanesc”.
Material realizat in cadrul „Bucuresti-Centenar” – Program Cultural derulat de Primaria Municipiului Bucuresti prin Administratia Monumentelor si Patrimoniului Turistic
Daca Primaria Capitalei se ocupa cu astfel de texte n-ar fi fost mai bine sa fi cinstit pe acesti fauritori de istorie cu ridicarea unor statui ale lor ? Ma uit la tineretul asta zglobiu si credeti ca stiu ceva consistent despre Ferdinand,Ionel Bratianu sau Take Ionescu ?Politicienii Primariei dau bani pe excursii cu pensionarii si pe tot felul de prostii,dar nu ii duce mintea ca,la o aniversare de o asemenea importanta se cuvine sa faci si ceva durabil pentru amintirea ei si a fauritorilor acesteia.
Mergeti cu un ?microfon si întrebați stiti cine a fost Carol? Ferdinand nu intrebati intregitorul ca dati ceata. Sa vedeti ce răspunsuri. E bine ca in centenar se fac astfel de programe. Dar ele in centenar trebuie studiate de la clasa 1 la anul 5 Academii dupa nivel si indiferent de programa macar 15 min zilnic. A făcut asta v-un director v-o editura de manual? Nu pt ca nu patriotismul conteaza iar naționalismul e eradicat. Ci superficialitatea si bucuria profului ca pleaca elevul din tara. El crede ca l-a format destul. Minciuni. Asa eruditi precum Voiculescu, Goga, Gyr, Coșbuc, Dimitrie Cantemir au fost scosi din carti din manuale ?. Nu vor sti de ei, de Ferdinand dar vor fi stiind cu siguranta de Bianca lui Bote de Untold si de Ursus. Asa cand dupa teleomelteni aduci pe Pop la educatie. E ca si cum m-ai pune pe mine sa var bara radioactiva in miezul turbinei electrice la Cernavodă sa produc curent⚡… O sa ne coste f scump.
Cel mai fericit răspuns o sa fie ca Ferdinand e o extrema dreapta undeva in mediana Bundesliga. Cel mai elevat raspuns o sa fie ca a auzit de el si ca e boul din desene animate ce mirosea mereu ? flori.