Mai multe sute de persoane au manifestat la Belfast, la apelul partidului naţionalist Sinn Fein, cerând un ”statut special” pentru provincia britanică Irlanda de Nord, după ieşirea Regatului Unit din UE. Mai precis, cereau să nu existe frontieră între Irlanda de Nord şi vecina sa, Republica Irlanda, după Brexit.
Timp de trei decenii, ciocniri sângeroase au avut loc între naționaliștii irlandezi catolici, pe de o parte, și protestanții unioniști, pe de altă parte, conflict soldat cu 3.600 de morți. Pacea a fost restabilită în urmă cu 20 de ani. În 1998, Acordul de pace din Vinerea Mare (“Good Friday Agreement”) a pus capăt acestei perioade de înfruntări confesionale, conflict catalogat că fiind unul dintre cele mai sângeroase din Europa de după război. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi Republica Irlanda au aderat împreună la UE, în 1973, în perioada în care violenţele şi atacurile teroriste puseseră stăpânire pe Belfast.
Controalele de la graniţa dintre cele două ţări au fost eliminate în anii ’90, când cele două state au devenit parte a pieţei unice europene, iar Acordul din Vinerea Mare din 1998 a dus la încetarea ostilităţilor dintre republicanii catolici care luptau pentru unificarea Irlandei şi protestanţii unionişti loiali Regatului Unit. Acum însă,chestiunea apariţiei une noi frontiere aruncă pacea în aer. Militanţii partidului Sinn Feinn consideră de neacceptat acest lucru. După Brexit, frontiera de 500 de km dintre Irlanda şi Irlanda de Nord va fi singura graniță terestră pe care Marea Britanie o va avea UE. ”O majoritate nu vrea Brexitul aici”, a declarat John Finucane, un membru Sinn Fein, amintind că provincia a votat majoritar împotriva acestuia la referendumul din iunie 2016. ”Dacă o frontieră dură este restabilită, armele vor vorbi din nou”, a preconizat alt manifestant, care nu a dorit să-şi spună numele.
