Anual, 43 kg de aur si trei tone de argint ajung in apele uzate din tara cantoanelor, potrivit unui studiu al cercetatorilor institutului acvatic Eawag.
Cercetatorii au ajuns la aceasta concluzie in urma unui studiu facut in parteneriat cu 64 de statii de epurare a apei, sub mandatul Oficiului Federal de Mediu (OFEV). In bani, aceste cantitati de metal pretios pierdute prin calalizarile elvetiene in fiecare an inseamna 2,6 milioane de euro. Oricat ar parea de ciudat, prezenta aurului si argintului in apele uzate este perfect explicabila. Elvetia are cele mai mari rafinarii de aur din lume. Anul trecut, aurul a reprezentat un sfert din toate exporturile Elvetiei. Majoritatea reziduurilor de aur identificate, arata specialistii, provin de la rafinariile din regiunea Tessin. In anumite zone, arata studiul Eawag, concentratia de aur gasita in malul statiilor de epurare este atat de mare incat ”ar fi oportuna reciclarea”. In privinta particulelor de argint, acestea provin din industria chimica si medicala. Dar cercetatorii nu au gasit numai aur si argint in apele uzate. Anual, prin canalizari trec cantitati de 1070 kg de gadoliniu (substanta de contrast folosita la RMN), 1500 kg de neodim (element chimic) si 150 kg de yterbiu (element chimic). Deocamdata, estimeaza specialistii, ”din ratiuni financiare si cantitative, nu prezinta interes recuperarea metalelor pretioase din afluentii si din malul statiilor de epurare, deoarece cantitatile masurate nu reprezinta decat o parte infima din importurile anuale”. Totodata, concentratiile masurate ale elementelor descoperite nu reprezinta un pericol pentru mediu, a mai precizat Eawag.
