AcasăNewsAugustin Lazar, procurorul politic al anului

Augustin Lazar, procurorul politic al anului

Procurorul General are Pardesiu si Palarie. Cu „P”

Nu mai tin minte ordinea, dar imi aduc aminte ca Grupul pentru Dialog Social a atribuit premiul „Omul anului”, la un moment dat, unuia de la #rezist. Din moment ce numele lui mi s-a sters din memorie e clar cat de important era pentru mine. Acelasi premiu i-a fost decernat si Laurei Codrutei Kovesi, probabil cu o motivatie la fel de vrednica de mila. Ma rog, de la Grupul care colcaie de agenti de influenta, de turnatori expirati sau resapati si de comunisti travestiti cand in victime, cand in oameni de dreapta, nu trebuie sa ai pretentii. Aud, insa, ca de data aceasta vor sa acorde premiul „Omul anului” lui Augustin Lazar.

Procurorul General are Pardesiu si Palarie Cu P

Pana la urma, daca ma gandesc bine, e treaba lor pe cine improprietaresc cu titlul asta. Penibilul nu poate fi tinut in frau nici la case cu mult mai mari, darmite la cosmelia unde Liiceanu a stabilit ca MUIE PSD nu are nimic vulgar in ea, ci este pe cale sa capete un destin istoric.

„Omul anului” si mai ce?

Cred, insa, ca undeva s-a strecurat o greseala, fiind totusi vorba de Augustin Lazar. Domnia sa nu am auzit sa se fi remarcat in mod cu totul si cu totul special in anul care a trecut. Nu a elaborat vreun program prin care medicii plecati din tara in ultimii 15 ani sa se intoarca maine acasa. Nu a gasit solutia prin care un leu sa fie egal cu patru euro, nu cum e acum. Nu a descoperit cum a semnat Nicolae Popa, fostul presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, protocolul incheiat cu SRI, daca la acea data omul era pensionar.

<a class=wpil keyword link href=httpswwwnationalrotagklaus iohannis title=Klaus Iohannis data wpil keyword link=linked>Klaus Iohannis<a> nu a stiut cine e Augustin Lazar pana la numirea in functie Nici romanii Si au dat seama dupa aia

De asemenea, nu a rupt gura inginerimii cu un plan prin care sa ajungi de la Bucuresti la Arad, cu trenul, in cel mult trei ore. Hai, treaca de la mine, trei ore si doua minute. Si nici nu a construit de unul singur o casa pentru copiii abandonati, din banii lui. Si atunci, pentru ce „Omul anului”?

Doamne, Dumnezeule!

Mi se pare mai corect, mai aproape de adevar daca i s-ar pregati premiul „Procurorul politic al anului”. Este de ajuns sa-i urmaresti interventiile in fata camerelor de filmat ca sa-ti dai seama ca distinsul Procuror General este pana peste cap bagat si amestecat in politica. Nu cred ca dupa iesirea la pensie, in cazul in care nu este aruncat peste bord pana atunci, ar avea oarece nazuinte politice prin vreun partid sau partidulet. S-ar compromite mai mult decat cand, cu protocolul in brate, al lui, nu altul, afirma ca Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu face inginerii din astea, Doamne Dumnezeule.

Fara adidasi, justitia e pustiu

L-am vazut luni seara intr-un interviu acordat unui post de televiziune cu epoleti. A pornit de la bun inceput cu stangul. Mi-e greu sa ma pronunt daca la atat se rezuma inspiratia lui ori asa au gandit subofiterii strategi in marketing ai postului TV. Cadru mic, saracacios, vetust, care trimitea la politicianul modest dar fals, care nu e preocupat de propria bunastare, ci de cea a judetului. Sau a tarii, daca mai salta nitel in functie. Trebuia scoasa in evidenta onestitatea, inexistenta apetitului pentru fast, glorie si risipa de bogatie? Asa? In felul asta? Dupa mine, ar fi fost de ajuns sa-i asorteze costumul cu o pereche de adidasi pe care sa insiste camerele. Nu o spun ca sa-l iau peste picior pe Augustin Lazar – citez: „Doamne, Dumnezeule!” – dar fara un minim reper nu te puteai concentra pe spusele omului. Asa, fara adidasi macar, nu am gasit nimic de care sa ma agat, care sa-mi atraga atentia, la care sa ma raportez si sa ma mentina incordat pana la final. Nici macar vorbele. A fost o insiruire de cuvinte intr-o limba romana ce parea a fi mai buna decat a presedintelui Ioahnnis, dar mai proasta decat cea a unui Procuror General.

Ce plictiseala!

Ce a spus, totusi, inegalabilul Augustin Lazar? A depanat aceleasi basme cu dosarele lui Klaus Iohannis, unde el nu este amestecat cu nimic. Mie mi s-a parut o forma de a-i lua apararea politic, caci apararea juridica a fost in sarcina altuia, un procuror subordonat lui. El, Lazar, poate doar a semnat confirmand o solutie, dar asta nu inseamna ca s-a situat de partea presedintelui. Asta este opinia lui. A mea este alta si include mai mult decat cele 5.000 de cuvinte pe care cred ca le foloseste zilnic. Si a mai vorbit Augustin Lazar si despre ordonanta aia de clasare, despre care nici astazi nu poate spune cum a ajuns in dosarul depus la Cotroceni pentru numirea lui in functia de Procuror General. Inca mai este convins ca e o greseala de grefa. Eu nu sunt convins. Are vreo legatura toata tevatura asta cu zona politicului, pe care am impresia ca o travereseaza cam des? Nu, „Doamne, Dumnezeule!”, am incheiat citatul, nu are. Klaus Iohannis nu face politica, doar sta pe scaunul de presedinte care nu se amesteca in cloaca politicii. Mai avea putin si, din spatele vorbelor, razbatea ideea ca Iohannis nu e om politic. Eu as fi spus-o. Macar se mai inveselea interviul si lumea s-ar fi convins ca Augustin Lazar e capabil sa dea cuvintelor conotatii nebanuite. Exact ca un politician.

„Putere” si „putere”

„Eu ma astept de la tanara generatie de magistrati sa isi faca datoria asa cum trebuie, sa arate ca justitia e justitie in continuare in tara noastra si sa ramana in viata publica oamenii care pot promova adevarul.” Asta este un citat din interviu. Eu l-am interpretat asa: magistratii sa asculte de cine trebuie, caci Parchetul a fost dintotdeauna un instrument in mana Puterii. Iar Puterea e la Cotroceni, nu la ceilalti. La aia e cu „p”. E ca la „ploaie” si „pluta”. Nu si la „Pardesiu”, asta-i cu „P”, caci e obiect politic.

author avatar
Valentin Boeru
1.820 afisari
Zenville

Ultimele știri

proger