Ai o poveste fotografii, sau materiale audio/video care crezi ca merita sa fie publicate?
Scrie-ne pe pont[@]national.ro (fara [ ]) sau completeaza formularul de AICI!
Home » News » Alegerile din Olanda, un test pentru Europa

Alegerile din Olanda, un test pentru Europa

Autor:

Aproximativ 13 milioane de alegatori erau asteptati, ieri, la urne, pentru alegerile legislative din Olanda. Dupa socul Brexit si inainte de prezidentialele din Franta, ascensiunea la putere a euroscepticilor anti-imigratie din Tarile de Jos ar putea avea efect de domino, scrutinul fiind considerat un barometru al populismului in Europa.

 

wilders Alegerile din Olanda, un test pentru Europa

Geert Wilders vrea sa scoata Olanda din UE

Tara cu 17 milioane de locuitori, Olanda a organizat scrutinul pe fondul unui conflict diplomatic fara precedent cu Turcia, context care a repus imigratia si nationalismul in centrul dezbaterilor electorale. Ultimele sondaje confera un lejer avans al partidului de centru-dreapta al premierului Mark Rutte , Partidul Popular pentru Libertate si Democratie (VVD), in fata Partidului pentru Libertate (PVV), islamofob si eurosceptic (dat ca favorit de alte sondaje) , condus de principalul adversar al lui Rutte, Geert Wilders. In jurul celor doi adversari principali graviteaza o sumedenie de partide medii si mici. In total, 28 care isi vor disputa cele 150 de locuri din camera inferioara a Parlamentului, in conditiile in care 76 de locuri sunt necesare pentru a constitui o majoritate. Birourile de vot s-au deschis la ora locala 7.30 si se vor inchide la ora locala 21.00. ”Voi vota pentru Wilders. Sper ca va fi capabil sa faca schimbarile de care Olanda are nevoie (…) Cred ca imigratia este o problema”, a declarat Wendy de Graaf, o alegatoare din Haga, citata de Reuters. Astfel de declaratii au fost la ordinea zilei, inaintea scrutinului.

Dezislamizarea tarii si ”Nexit”

In caz de victorie, Geert Wilders nu si-a ascuns intentiile.

olanda Alegerile din Olanda, un test pentru Europa

Alegatorii apreciaza fermitatea lui Mark Rutte in criza cu Turcia

Va organiza un referendum pentru iesirea din UE, un Nexit” si va stopa toata imigratia de provenienta din tarile musulmane. Va inchide toate moscheile si scolile islamice si va interzice Coranul. Wilders nu are insa o sansa sa formeze un viitor duvern, tinand seama de fragmentarea peisajului politic olandez si de ostilitatea cu care este privit de partidele din tara. Daca PVV trece in prima pozitie, performanta sa (de altfel estimata de alte sondaje) va propaga o unda de soc de-a lungul Europei, unde alte alegeri sunt prevazute in lunile ce vin, in special in Franta. Unde Marine Le Pen a declarat: ”Wilders nu este un extremist de dreapta, ci un mare patriot. De fiecare data cand cineva se opune imigratiei masive, este tratat ca rasist, xenofob, populist”. Frontul National condus de Le Pen formeaza, impreuna cu eurodeputatii PVV, un grup comun in Parlamentul European. ”Indiferent de rezultat, faptele nu se vor intoarce in cutia lor iar aceasta revolutie patriotica va continue”, a declarat Wilders, dupa ce a votat la o scoala din Haga.

Parlament fragmentat

In Olanda chestiunea care se pune este ce impact vor avea tensiunile diplomatice cu Turcia asupra lui Geert Wilders sau, mai degraba, asupra lui Mark Rutte al carui guvern a interzis doi ministri turci sa vina in Olanda pentru a participa la un miting pro Recep Erdogan, in vederea referendumului din Turcia din 16 aprilie. Duminica seara, un sondaj al institutului Maurice de Hond, o mare majoritate a alegatorilor (86%) aproba linia ferma a lui Rutte in criza cu Ankara. Observatorii vietii politice olandeze se asteapta ca acest scrutin sa produca un parlament fragmentat si la negocieri politice ce ar putea dura luni de zile inainte ca o coalitie sa fie formata. Controversa cu privire la locul comunitatii turce in societatea olandeza nu este decat un aspect. Scorurile bune obtinute de PVV in randul populatiei demonstreaza o nemultumire mai mare a populatiei Olandei cu privire la Uniunea Europeana, a carei imagine este afectata de criza migratorie, dupa Primavara araba (2011) si de agravarea ei, dupa politica usilor deschise a Angelei Merkel. Euroscepticii olandezi invoca si faptul ca Tarile de Jos, a sasea economie in privinta PIB, sunt cel mai mare contributor pe cap de locuitor la bugetul UE.

Mai virulent ca Trump si ca Le Pen, dar cu origini indoneziene

Geert Wilders a intrat in politica in 1990, in sanul partidului VVD al actualului premier, pe care incearca acum sa-l detroneze. A plecat in 2004, inainde de a-si forma propriul partid. Dincolo de Coran, care, potrivit lui Wilders, ”contine mai mult antisemitism decat Mein Kampf”, candidatul Partidului pentru Libertate i-a atacat pe marocanii si pe turcii din  Olanda, a doua comunicate cu origini musulmane din tara. A fost profund marcat de doua asasinate: in 2002, cel al lui Pim Fortuyn, precursorul liniei sale politice si, doi ani mai tarziu, cel al cineastului Teo van Gogh, ucis de un marocan care-i reprosa critica sa fata de islam. Wilders se afla si el pe lista asasinului. Nascut intr-o familie catolica in Verno, o zona rurala, Wilders nu scapa nici un prilej sa se laude cu originea sa. Insa potrivit profesorului si biografului Meindert Fennema, bunica din partea tatalui a lui Wilders este originara din indiile olandeze, astazi Indonezia, tara majoritar musulmana. Origini care ar putea explica coafura peroxidata a candidatului, asemenea celei lui Trump, care ar incerca astfel sa-si mascheze originile sale asiatice. Dupa asasinarea lui Theo van Gogh, Wilders a fost tinta a peste 300 amenintari cu moartea, de atunci traind sub paza permanenta.



Comenteaza pe Facebook


Ziarul National
Recomandarile zilei 18-12-2017
 
Multumim pentru apreciere!
NU, multumesc!