Peste 56 milioane de alegaturi au fost chemati ieri la vot in cadrul unor alegeri prezidentiale si legislative considerate cruciale pentru viitorul tarii.
Alegeri in care presedintele Recep Tayyip Erdogan tinteste un nou mandat dar se confrunta cu o opozitie revigorata de un candidat social-democrat, Muharrem Ince, pe fondul dificultatilor economice . In 15 ani, Erdogan s-a impus ca cel mai puternic lider dupa fondatorul Republicii, Mustafa Kemal.
A transformat Turcia prin mega proiecte de infrastructura si a facut din Ankara un actor diplomatic cheie. Detractorii il acuza de deriva autocratica, mai ales dupa puciul esuat din iulie 2016. Dublul scrutin prezidential si legislativ va marca trecerea de la sistemul parlamentar aflat in vigoare la un regim hiper-prezidential calificat ieri de Erdogan drept o ”revolutie democratica”. Vazand in aceste alegeri ultima sansa de a-l opri pe Erdogan, partide diferite precum CHP (social-democrat), Iyi (nationalist) si Saadet (islamist) au facut o inedita alianta cu sprijinul HDP (prokurd). Iar Muharrem Ince, candidatul CHP la prezidentiale, s-a impus ca principalul rival al lui Erdogan, electrizand multimile si o opozitie satula de infrangeri. Daca Erdogan era favoritul alegerilor prezidentiale, nimeni nu garanta ieri, la inchiderea urnelor, ca va aduna mai mult de 50% din voturile necesare pentru a evita un al doilea tur (care va avea loc pe 8 iulie) . Mai mult, observatorii nu excludeau ca alianta de opozitie ar putea priva partidul lui Erdogan de majoritatea parlamentara, care ar trimiteTurcia in necunoscut, deoarece se confrunta cu o situatie economica delicata (prabusire a lirei, inflatie cu doua cifre). In mod bizar, in timp ce buletinele de vot pentru cele doua scrutinuri au fost puse in acelasi plic de catre alegatori, numaratoarea voturilor si alegerea rezultatului pentru prezidentiale urmau sa se faca inaintea celor pentru legislative, ceea ce a generat suspiciuni in tabara opozitiei care a denuntat de altfel si tentative de frauda.
