Un acord fara precedent in lupta contra incalzirii climatice a carei amploare ameninta planeta a fost adoptat, sambata, la Paris de catre 195 de tari insa mai este un drum lung de parcurs pana cand ambitioasele angajamente luate se vor concretiza.
”Declar adoptat acordul de la Paris cu privire la schimbarile climaterice”, a declarat sambata, ministrul de Externe francez Laurent Fabius, care a prezidat cea de-a 21-a conferinta internationala a ONU pe probleme de clima, COP21, informeaza AFP. Pentru a limita dereglarile climatice (multiplicarea valurilor de caldura, seceta, inundatiile, topirea accelerata a ghetarilor ) acordul fixeaza obiectivul foarte ambitios de a limita cresterea temperaturii medii la 1,5 grade Celsius in raport cu era pre-industriala. Pana in prezent, tinta era de 2 grade Celsius. Pe probleme de climat, ajutorul acordat tarilor in curs de dezvoltare va atinge 100 de miliarde de dolari anual in 2020. Edna Molewa, ministrul sud african al Mediului, a carei tara prezideaza grupul cel mai important, G77 plus China (134 de tari) acordul reprezinta ”un punct de cotitura catre o lume mai sigura”. ”Istoria va judeca rezultatele nu pe baza acordului de astazi dar pe ce vom face incepand de astazi”, a estimat Thoriq Ibrahim, ministrul Mediului din Maldive si presedintele grupului micilor state insulare. ”Mai sunt inca multe de facut”, a declarat Angela Merkel, care a calificat acordul drept ”un semn al sperantei”. ”Problemele nu sunt rezolvate, dar acordul de la Paris stabileste cadrul durabil de care lumea are nevoie pentru rezolvarea crizei climatice”, a spus Barack Obama.
Accelerarea tranzitiei energetice
Acordul, care va intra in vigoare in 2020, ar trebui sa reorienteze economia mondiala catre un model cu emisii scazute de carbon, o asemenea revolutie implicand un abandon progresiv al utilizarii resurselor fosile (carbune, petrol, gaz) care domina la ora actuala productia energetica mondiala, dar si dezvoltarea energiilor regenerabile si o protectie sporita a padurilor. Acordul instaureaza un mecanism care impune revizuirea obiectivelor cu privire la limitarea cresterii temperaturilor medii odata la cinci ani, insa incepand din 2025, o reglementare ”tardiva” in opinia ONG-urilor si oamenilor de stiinta. Amintim ca Grupul interguvernamental de experti cu privire la evolutia climatului (GIEC) a estimat necesar scaderea cu 40-70% a emisiilor la nivel global pana in 2050 pentru a se evita o dereglare climatica incontrolabila. Pentru a intra in vigoare, in 2020, acordul trebuie sa fie ratificat, acceptat sau aprobat de cel putin 55 de tari reprezentand cel putin 55% din emisiile mondiale de gaze cu efecte de sera. Acordul contine si un punct legat de sensibila problema a recunoasterii ”pagubelor si daunelor” asociate de modificarile climatice care includ evenimente meteo extreme (inundatii, ciclonuri, cresterea nivelului oceanelor) insa mentioneaza, de-o maniera generala, ca partile semnatare ”trebuie sa-si intareasca actiunea si sprijinul” cu privire la aceasta chestiune, insa exclude ”orice responsabilitate si compensatii” din partea tarilor din Nord pentru prejudiciile suferite de tarile in curs de dezvoltare.
