Fost manager al unui spital din Capitală, trimis în judecatăLa o zi dupa ce procurorii anticoruptie au facut perchezitii la cele doua institutii din domeniul Sanatatii, DNA a comunicat faptul ca s-au facut 14 retineri in cazul „decontarilor fictive”, cum a ajuns sa fie cunoscut opiniei publice.
Printre persoanele retinute pentru 24 de ore se numara mai multe persoane din conducerea CNAS si CASMB. O astfel de masura a fost luata in cazul sefului Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), Marian Burcea, pe care DNA il acuza de constituirea unui grup infractional organizat si folosirea influentei, in exercitiul functiei de conducere din cadrul unei persoane juridice fara scop patrimonial, in scopul obtinerii de foloase necuvenite, din cate se mentioneaza in comunicatul DNA. A fost retinut si actualul presedinte al Casei de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti (CASMB), Ovidiu Munteanu, cercetat pentru constituire a unui grup infractional organizat, abuz in serviciu si abuz in serviciu, daca functionarul a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit penal, precum si predecesorul sau in aceasta functie, Lucian Vasile Bara.
Masuri similare au fost luate, printre altele, in cazul a trei functionare din cadrul CASMB. Toti cei 14 urmeza sa fie dusi in cursul zilei de vineri in fata magistratilor de la Curtea de Apel Bucuresti, cu propunere de arestare preventiva.
Iata ce mentioneaza procurorii in privinta motivelor pentru care s-au dispus aceste retineri:
„In ordonanta procurorilor se arata ca, in cauza, exista date si probe ca, prin activitatile infractionale desfasurate de inculpati, activitati pentru care s-a dispus retinerea, bugetul CASMB a fost pagubit cu 13.189.553,76 lei (aproximativ 3 milioane euro).
Concret, in perioada ianuarie 2016 – august 2017, a fost constituit un grup infractional organizat prin care, sume de bani in valoare totala de 13.189.553,76 lei din fondurile Casei de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti (CSAMB) au fost fraudate prin decontarea nelegala a unor servicii de ingrijiri medicale la domiciliu fictive, inclusiv pe baza unor dosare medicale intocmite in fals, cu implicarea unor functionari din cadrul CSAMB, sub protectia unor persoane din conducerea institutiei, dar si din conducerea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS). In multe situatii, dosarele medicale cu pacienti fictivi au avut prioritate la decontare si aprobare, in timp ce solicitarile pacientilor asigurati care, in mod real, ar fi avut dreptul sa beneficieze de servicii medicale la domiciliu, erau refuzate. Pentru evitarea depistarii fraudelor se intocmeau, in fals, raportari lunare de servicii medicale necesare decontarilor, iar in paralel erau introduse si sterse date din sistemul informatic unic integrat al C.N.A.S prin accesarea fara drept a acestuia, astfel incât in sistem sa apara ca serviciile medicale au fost efectuate in realitate.
In cauza se efectueaza acte de urmarire penala si fata de alte persoane.”
