Votul universal si pestii

Nu pot sa scriu in saptamana asta despre vacante. Este saptamana in care se sarbatoreste Ferragosto si Sf. Maria Mare. Saptamana in care toata Italia este in vacanta. Oficial, in Italia locuiesc aproape un million de romani, 21% din strainii stabiliti in peninsula. Diaspora vine acasa sa-si vada rudele, sa-si inspecteze casele noi pentru care trimit bani in fiecare luna, asteptand vremea in care Romania o sa fie macar la fel de locuibila precum Sicilia cea corupta din filmele americane. S-a trezit anul asta in mijlocul unei galceve cu injuraturi grosolane si manifestari de barbarie cum isi amintesc ca se intampla prin localitatile de unde au plecat dupa vreo betie crunta a obstii la nunta, parastas, zilele orasului, hramul bisericii sau inaugurarea cu somitati politice a vreunui closet scump facut pe bani europeni. In Italia sindicatele sunt inca puternice. Cand e vreun miting anti ceva, atunci se strang sute de mii de oameni. Se lasa cu violenta, cu politie care alearga lumea pe strazi, cu injuraturi pe de-o parte si bastoane de cealalta parte. N-am vazut insa nimic care sa semene cu o agresiune a fortelor de ordine ca la noi. Am vazut doar in pozele unui amic din Venezuela. Incerc, in cele ce urmeaza, sa explic de ce cred eu ca s-a ajuns aici in tari precum Romania, Ucraina, Egipt, Libia, Venezuela, Rusia, Turcia. Democratia se traduce prin vot universal. Votul unui hot de buzunare neprins, al unui asistat social care munceste cu ziua prin sat si dupa ce se imbata isi bate sotia si ii mai face un copil dupa care sa ia alocatie, al unei curve de pe centura si al pestelui ei este egal cu votul unui om care merge la scoala,care isi plateste taxele la timp, care munceste in doua locuri ca sa isi trimita copiii la scoli cat mai bune, care isi cumpara o carte in loc de bautura, al pensionarului care isi plateste primul intretinerea la bloc. De cand cu votul universal, o amanta si o nevasta au drepturi egale. Cu responsabilitati diferite. Votul universal in statele care au trecut de-a lungul istoriei prin procese de consolidare a valorilor, cu biciul si rugul, are rezultate diferite fata de tarile in care a fost obtinut de-a gata, fara efort si costuri individuale. Romania a pierdut in ultimii 30 de ani milioane de cetateni care au avut curajul sa isi asume responsabilitatea propriului destin. Cine a avut curiozitatea sa evalueze la rece particularitatile maselor aduse la marele miting al celui mai mare partid din Romania intelege la ce ma refer. In fiecare comunitate mica, fara drumuri, fara investitii private generatoare de locuri de munca, fara asistenta medicala, cu scoli depopulate, cu sefi de post cumetri cu primarul, posesorul de vot fara venituri se comporta ca posesorul de cupon din anii 90. Se vinde pe doi lei. Oricate alegeri vom avea, famiGlia bazata pe feudele locale va produce aceiasi lideri. Pentru ca sunt mai multi cei care nu stiu, nu inteleg, nu vor, decat cei care inteleg ,invata si gandesc. Intr-un stat de drept majoritatea, cum o fi ea, dicteaza si legitimeaza liderii. O Romanie saraca, fara scoli, spitale, infrastructura si forte de ordine respectabile nu poate produce prin vot universal decat lideri pe masura. Indiferent cum s-ar numi partidul tot de liderii feudelor depinde in momentul votului universal. Vedem in parlament cum se cumpara senatori si deputati. Asa se intampla si cu primarii sau viceprimarii. Unii mai educati isi schimba zilnic ciorapii in numele curateniei fizice. Altii isi schimba partidul in numele libertatii de constiinta. Vorbe mari fara acoperire. Votul universal a produs tragedia din Venezuela. Acelasi vot universal genereaza dictatura in Turcia. In Romania acest vot universal genereaza revolta celor care muncesc, gandesc, platesc taxe si impozite pentru ca sa se poata plati consilierii obraznici ai puterii, pensii speciale, liderii iresponsabili ai fortelor de ordine, sefii, sefutii si secretarele lor care taie frunze la caini. Nu sunt la fel de multi ca ceilalti. Li se striga de catre lingaii puterii ca nu sunt legitimati prin vot. Si atunci neputinta in fata prostiei si imposturii ii scoate in strada pe cei care inteleg dezastrul care pandeste tara unde inca mai vor sa le creasca copiii. Pericolul consta in confiscarea de catre mercenarii educati, a acestei nemultumiri justificate. In strada nu este un razboi impotriva PSD. Este o reactie justificata impotriva acelor posesori de vot care legitimeaza prostia, coruptia, impostura, imoralitatea si aroganta. Pentru ca nu stiu, nu pot, nu vor sa se emancipeze. Pentru ca se inchina statului care ii vrea sclavi. O minoritate generatoare de bani la buget impotriva unei majoritati beneficiare de alocari de la buget. Prin vot universal nu se poate rezolva acest conflict. Poate printr-o mare greva fiscala. Ca sa inteleaga si beneficiarii de bani nemunciti ca acestia nu cresc in copaci. Nici asta nu se poate in Romania unde tradarea este sport national. Mercenarii asteapta o bresa. Romania se afla acum in situatia femeii abuzate de un barbat agresiv si mitocan careia ii bate la usa un “peste” deghizat in director de resurse umane. Ce alege? A treia cale? Care?