Testele efectuate recent la centralele nucleare din Europa – e drept, doar acolu unde s-a permis accesul expertilor – a relevat un adevar de-a dreptul socant. Toate cele 132 de unitati atomo-electrice verificate (din 134) au deficiente mai mici sau mai mari si oricare dintre ele poate fi o noua Fukushima in inima batranului continent.
Publicatia Frankfurter Rundschau compara actualele centrale nucleare din Europa cu vechea „broscuta” VW (nu vorbim de cele tunate si modernizate). Aceasta nu are airbag-uri, nici catalizator, nici faruri cu halogen si nici servodirectie sau sistem automat de deschidere a geamurilor.
Sigur, o centrala nucleara este mult mai complexa ca o „broscuta”, are o durata de functionare de circa 40- de ani, insa mai marii din UE – cu exceptia Germaniei, extrem de pornita impotriva centralelor atomo-electrice – tin cu dintii de aceasta energie, cosiderata ieftina si nepoluanta in circuitul zilnic de productie a energiei.
Energie ieftina, cu pretul vietii
Problema este ca, in cazul centralei de la Fukushima, japonezii, si nu numai ei, au platit un pret extrem de scump, in vieti omenesti sau oameni iradiati, plus pagube materiale imense. Ei, dar ce mai conteaza, cand motorul oricarei economii este sectorul energetic, iar producerea energiei cu costuri cat mai mici duce la fabricarea de produse tot mai ieftine, care intretin un consum constant si – in urma TVA si a altor taxe si impozite directe si indirecte – genereaza venituri tot mai mari la bugetul statului, indiferent de ce tara ar fi vorba.
Pana la urma, acesta este motivul principal pentru care guvernele din UE se incapataneaza sa pastreze centralele nucleare invechite, desi catastrofele de la Cernobal si Fukushima ar trebui sa le dea de gandit.
Control „light”, rezultate „in general” satisfacatoare
In mod normal, orice facilitate nuclear-electrica al carui management este constient de riscuri si orientat spre cresterea securitatii investeste permanent in modernizarea centralei atomice. Controlul recent la cele 132 de astfel de unitati din Europa a fost facut de experti in domeniu, acestia avand insa acces doar unde, cat si cum au dorit sefii centralelor nucleare. Chiar si specialistii comisiei de verificare au recunoscut faptul ca acest control a fost destul de „light”. In urma testelor de rezistenta care au fost efectuate la centralele nucleare dupa tragedia de la Fukushima, comisarul Gunther Oettinger a tras urmatoarea concluzie: nivelul de securitate este „in general mare”, iar deficientele actuale (a caror natura sau gravitate nu a fost dezvaluita) ar putea fi remediate cu modernizari si retehnologizari, care pot costa intre 30 de milioane de euro si 200 de milioane de euro pe reactor. Pai, cu banii acestia se pot construi reactoare sau se pot amplasa zeci de instalatii eoliene (cu exproprieri cu tot, dar nu in Romania, unde doar terenul, chiar daca ar fi pietros si neproductiv, ar costa dublu).
Noi pericole
Hai sa zicem ca toate centralele respective vor promite ca se vor retehnologiza, doar sa fie lasate in pace, iar managerii mai constiinciosi se vor „carpi” cum vor putea, in vreme ce sefii unor facilitati nucleare vor investi sute de milioane de euro in modernizare. Consecinta imediata va fi scumpirea energiei electrice si, din cauza ca legislatia UE nu prea mai permite constructia unor centrale de carbune (iar cele pe gaz sau carburanti fosili lichizi produc deja prea scump), populatia si firmel captive in sistem vor fi obligate sa achite acel pret. Darmanagerii acestor unitati inca nu au luat in calcul – cel putin asta sustin expertii care au efectuat controlul la cele 132 de centrale nucleare din Europa – noile amenintari ale epocii: atacurile teroriste. Scenariile de film hororr palesc, comparativ cu ce s-ar putea intampla in cazul unei explozii la vreo centrala atomica din Franta, de exemplu. tara in care energia electrica este asigurata in proportie de circa 70% de unitati nucleare.
Centrala Saint Auban, la cheremul hotilor romani
Si fiindca veni vorba de Franta, ar fi bine de amintit ce nivel de securitate are centrala din Saint Auban, de exemplu. Nominalizarea nu este intamplatoare, intrucat, in urma cu cateva saptamani, zeci de metri din gardul protector al acestei centrale a fost furat de persoane identificate ulterior ca fiind cetateni romani, care au vandut metalul la fier vechi. Nu este o gluma, iar in aceste conditii ne putem astepta ca adevaratii teroristi, afland de isprava romanilor, sa gaseasca brese chiar in adevaratul sistem de securitate al centralelor nucleare, iar din acel moment, Dumnezeu cu mila.
Eolienele din Romania bat Centrala de la Cernavoda
Energia electrica produsa in parcurile eoliene din Romania a depasit-o, pentru prima data in acest an, ca volum, pe cea obtinuta de cele doua reactoare nucleare de la Cernavoda.
In vreme ce guvernul cauta disperat investitori pentru continuarea lucrarilor la celelalte doua reactoare de la Centrala de la Cernavoda, puterea instalata a acesteia este deja depasita de instalatiile eoliene existente in Romania. La acestea se mai adauga si sutele (poate chiar miile) de metri patrati de celule fotovoltaice montate pe diverse cladiri publice sau private. In Romania functioneaza mai multe proiecte de energie fotovoltaica, avand o putere instalata de circa 5 MW, urmand a fi montate instalatii cu o capacitate cumulata de peste 520 MW. In ultimii trei ani, instalatiile eoliene au ajuns la o putere totala de 1.400 MW, echivalentul celor doua reactoare nucleare de la Cernavoda, care asigura 18-20% din necesarul de consum al tarii.
