La cate bazaconii s-au intamplat in Justitia ultimilor ani, cu greu ar mai fi putut surprinde ceva. Si, totusi, uite ca se poate!
Astfel ca procurorii au inceput sa ceara, iar CSM sa aprobe pe banda rulanta perchezitii corporale asupra unor magistrati. Si, stranie coincidenta, in toate cazurile de dezbracat la pielea goala de pana acum, a fost vorba doar de femei.
Pentru ca, dupa precedentul reprezentat de judecatoarele penale Viorica Dinu si Antonela Costache, a venit acum randul procuroarei Mihaela Anghenitei sa fie supusa unui veritabil control ginecologic din partea colegilor de la DIICOT.
Dupa prezervative
In urma cererii procurorilor DIICOT Galati, Sectia pentru procurori din cadrul CSM a aprobat in data de 25 martie 2013 perchezitia domiciliara si corporala a Mihaelei Anghenitei, procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Braila. Aceasta este invinuita ca, pe vremea cand activa in cadrul DNA l-ar fi favorizat pe Mihail Boldea, cu care, de altfel, ar fi si intretinut relatii sexuale. Ceea ce face si mai straniu motivul pentru care s-a recurs la o asemenea masura exceptionala. Pentru ca, in Codul penal se prevede ca perchezitia corporala, „ in general”, se face asupra persoanelor prinse in flagrant, savarsind o infractiune, care urmeaza sa fie introduse in arest sau care au fost prinse in urma unei urmariri. Mai mult, principalul scop al unei asemenea perchezitii la pielea goala si care poate include si control vaginal sau anal, este, conform prevederilor art. 100 din Codul penal, „descoperirea de obiecte care contin sau poarta urmele infractiunii”. Iar cum amorezata Anghelitei este acuzata ca a facut sex cu deputatul infractor Mihail Boldea, singura explicatie juridica ar fi ca procurorii au sperat sa gaseasca, dupa atata timp, vreunul dintre prezervativele folosite de acesta din urma in timpul savarsirii infractiunii!
A pus in pericol organul?
Ce-i drept, mai este o situatie in care se recurge la un asemenea tip de perchezitie: „cand exista indicii ca persoana percehezitionata ar putea ascunde o arma alba sau de foc, sau orice alta substanta care poate pune in pericol organul judiciar”! Ceea ce, iarasi nu poate fi cazul. Cert este insa ca „organul” care efectueaza perchezitia corporala trebuie sa urmeze niste pasi clari in efectuarea acesteia, insistand asupra anumitor obiecte de imbracaminte, dupa cum reiese si din schita tactica dupa care se ghideaza procurorii. De asemenea, jurisprudenta in domeniu prevede ca „tactic, perchezitia se face de sus in jos, incepand cu obiectele de imbracaminte de pe cap, apoi se cerceteaza spatele, portiunile de sub brate, mainile de la umar pana la degete, pieptul, se continua cu picioarele prin interior si exterior, pana la glezne”. Daca mai adaugam si faptul ca toata aceasta cercetare „se face prin palpare si se poate merge pana la scoaterea totala de pe corp a obiectelor de imbracaminte”, mai ramane doar intrebarea daca respectiva perchezitie a fost una cu finalizare sau nu. Insa nici macar sursele noastre nu ne-au putut furniza informatii concrete cu privire la acest aspect…
