Asistam deja la ultimele zvacniri ale unor “fratii” care s-au aflat la butoanele sistemului de peste un deceniu. Iar printre generalii care ajunsesera sa para pur si simplu nemuritori pe functiile de conducere pe care le pastoresc de atata amar de vreme un loc aparte il are Marcel Opris. Cel care, exact ca in cazul camaradului sau Lucian Pahontu, este sef de serviciu secret de peste un deceniu, din 2005. Perioada in care Serviciul de Transmisiuni Speciale s-a aflat in miezul a nenumarate scandaluri desi, sincer vorbind, cam toate atacurile la adresa conducerii institutiei s-au dovedit unele palide, legate in marea majoritate a cazurilor de niscai suspiciuni de frauda electorala.
Caci doar nu degeaba se spune ca, mai ales atunci cand se apropie vreun scrutin electoral, pozitia lui Marcel Opris, oricat de subreda pana atunci, se intareste dintr-odata. Iata insa ca, de aceasta data, dupa cum reiese din informatiile de ultima ora intrate in posesia noastra, apele incep sa se agite si la STS, nu doar pe la SPP sau DGIA. Si nu mai este vorba de nicio conotatie electorala, ci pur si simplu de niscai combinatii mai mult decat banoase facute pe spinarea, de fapt pe bugetul acestui serviciu secret. Iar daca la alte structuri s-au sifonat fondurile operative pe tot felul de cheltuieli fictive, de aceasta data “beleaua” care i s-ar putea dovedi fatala generalului Opris, cel de care niciun regim ajuns la guvernare, indiferent de culoarea sa politica nu s-a putut lipsi este una care tinteste in chiar sediul institutiei. Numai ca, daca in cazul Serviciului de Protectie si Paza procurorii inca fac calcule sa afle cum a ajuns costul final al sediului central la nu mai putin de 43 de milioane de euro, in cazul Serviciului de Transmisiuni Speciale “buba” pare sa fie cu totul alta. 
Si se refera strict la operatiunea de blindare a intregului sediu central de langa Lacul Morii cu o cantitate pur si simplu impresionanta de cupru, motivatia tehnica a costurilor exorbitante bazandu-se pe necesitatea asa-numitei “ecranari” a intregii constructii…
Greu de ucis
In vara anului trecut, Klaus Iohannis se impauna in fata putinilor apropiati care stiu cu ce se mai mananca painea din sistem ca va schimba “frecventa la Antene”. Asa ca multi s-au si inghesuit sa-i calculeze pensia, una deloc de neglijat, generalului Marcel Opris. Si asta cu toate ca, asa dupa cum bine se stie, generalul care conduce STS-ul de 12 ani, mare iubitor de arta, chiar ca nu va sta deloc in pensie, oricat de mare va fi aceasta. Numai ca, desi astfel consilierii presedintelui Romaniei sperau ca-l vor reintroduce in carti pe Iohannis, acesta din urma a ezitat sa mai faca miscarea, ceea ce a dat o si mai mare amploare legendei ca Marcel Opris chiar ca este greu de ucis.
Incendiul de pe Virtutii
Culmea este insa ca, atunci cand a fost Opris cel mai inghesuit si rivalii din afara sau chiar din sistem erau deja siguri ca vor reusi debarcarea acestuia din fruntea Serviciului de Transmisiuni Speciale, un incendiu aparent fara nicio legatura cu aceasta rafuiala din sistem i-a salvat inca o data pielea “stapanului inregistrarilor”. 
Pentru ca, dupa cum dezvaluiam in exclusivitate, incendiul caruia i-au cazut prada cateva etaje ale unei cladiri de pe Bulevardul Virtutii a facut ca sa se inmoaie palmele ce deja se ridicasera asupra generalului Opris. Iar printre initiatii sistemului s-a dat imediat “duma” ca incendiul de la Ciurel, intr-o cladire aflata peste drum de sediul central al STS-ului si care la vedere gazduia doar niscai afaceristi arabi si o firma de IT a reprezentat pretextul optim pentru ca sa fie clonata insasi arhiva Serviciului de Transmisiuni Speciale. Care, dupa cum o arata informatiile intrate in posesia noastra, ar fi fost camuflata tocmai in acea cladire “civila”, dar care era legata de sediul oficial, de care o despartea doar o aruncatura de bat, de o intreaga retea secreta de comunicatii. Numai ca banuiala cea mare este nu ca arhiva chiar ar fi ars, ci doar ca ea a fost clonata. Iar inregistrarile raportate ca distruse in incendiul de la Ciurel sa se afle de fapt in posesia celor care, respectand cutuma din servicii, chiar au vrut sa-si asigure spatele in vederea unei pensii daca nu neaparat generoase din partea statului roman, atunci cel putin una linistita… Si, de la acel moment cel putin, nimeni nu a mai indraznit sa ridice vreodata problema inlocuirii generalului Opris, nici macar in gluma…
Au bagat polonezii
Iata insa ca, asa cum anticipam, razboiul total dintre servicii a reinceput si mai aprins decat la inceput, astfel ca datul la gioale intre structuri a capatat dimensiuni cu totul neobisnuite. Si astfel s-a aflat ca ar fi ceva putred pana si in sediul central al Serviciului de Transmisiuni Speciale, desi acesta a fost blindat la propriu cu zeci de tone de cupru. Sau, de fapt, tocmai de aceea, pentru modul in care ar fi fost bagati “pe felie” polonezii alesi sa livreze cantitatea uriasa de cupru folosita la “ecranarea” sediului central al STS. Devenit astfel, ce-i drept, cam singurul loc din tara unde se spune ca se poate vorbi liber, fara ca sa se poata face interceptari din afara, din cauza cantitatii astronomice de cupru folosit. Numai ca si costurile pentru un asemnea veritabil “lux” al zilelor noastre sunt unele pe masura, ceea ce a si trezit invidia si suspiciunile altor structuri…
