Luptele fratricide din interiorul Justitiei sunt departe de a fi incetat, taberele „reformistilor” si „restaurationistilor” continuand nu doar sa se acuze reciproc, dar si sa-si plaseze lovituri reciproce sub centura. Iar in acest context tot mai tensionat, pana si initiatii sistemului au ramas socati de vehicularea informatiei cu privire la o miscare menita sa mute decisiv pe tabla de sah a Justitiei.
Este vorba despre un plan surprinzator, care prevede nici mai mult nici mai putin decat unirea Directiei Nationale Anticoruptie cu Directia de Investigarea a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism. Adica DIICOT-ul ar urma sa fie alipit DNA-ului, creandu-se astfel o mega-structura a carei forta va fi coplesitoare in combaterea unor infractiuni considerate deja atentate la siguranta nationala precum coruptia, evaziunea fiscala si terorismul. Cel putin asa spera promotorii acestui plan, in timp ce „reactionarii” deja acuza ca astfel nu se va obtine decat neutralizarea DIICOT-ului.
Riposta sistemului
Desi ofensiva sistemului impotriva coruptiei, dar si a clanurilor mafiote sau a marilor evazionisti a continuat constant in ultima vreme, principalul repros adus a fost ca institutiile statului actioneaza inca haotic. De fapt, se vede cu ochiul liber ca structurile din sistemul de forta merg cu viteze diferite pe drumul impus de noua strategie de securitate nationala aprobata de catre CSAT. Astfel ca in timp ce unele structuri risca deja sa „caleze” motoarele bagand operatiuni numai in viteza a cincea, altele se multumesc sa nu iasa in relief sub nicio forma, preferand doar sa-si indeplineasca parametrii de functionare, cel putin pana ce se mai limpezesc apele politice. Iar unele structuri au ajuns pur si simplu sa fie suspectate ca ar da cu marsarierul, daca nu ar fi atent monitorizate.
Si uite ca in toata aceasta diversitate de opinii, cineva a gandit o mutare care ar trebui sa reprezinte riposta sistemului la fortele care incearca domolirea actualului ritm de „curatenie generala” a societatii romanesti.
Jale in teritoriu
Insa anchetele in mai multe trepte se datoreaza diferentelor uriase dintre structurile centrale ale Parchetelor si cele din teritoriu. Unde pur si simplu, in unele cazuri, este jale, de parca politisti, ofiteri de informatii, procurori si judecatori de-a valma nici macar nu par sa fi vazut pe la televizor ce ravagii face lupta anticoruptie in tara. Si DIICOT-ul nu doar ca nu face nici pe departe exceptie de la aceasta regula, dar in cadrul structurii au ramas „oaze” regionale in care gruparile de influenta continua sa faca propria lege. Si chiar daca, in ultimele luni, s-a reusit cel putin pensionarea unor „veterani” procurori sefi harjaiti in combinatii si inlocuirea lor cu tineri bine intentionati, rezultate palpabile sunt inca departe de a fi constatate. Iar jalea este cu atat mai mare cu cat, in unele cazuri, exista inclusiv suspiciuni ca unii procurori DIICOT au deschis propriile dosare si s-au bagat peste „felia” DNA, doar pentru a strica astfel dosarele „colegilor” de la anticoruptie, care vanau pe adevaratii „baroni” din tara. Astfel ca, din acest punct de vedere, s –ar putea justifica intrarea DIICOT-ului sub pulpana DNA-ului prin faptul ca s-ar impusca doi iepuri dintr-o lovitura. Pe de o parte ar creste forta operationala a unei structuri unice, mult mai puternice si, totodata, s-ar elimina si „putreziciunea” despre care se vorbeste ca se mai gaseste inca in DIICOT.
Razboiul orgoliilor
Desigur insa ca punerea in practica a acestui plan nu doar ca va soca pe multa lume, dar va declansa si un adevarat razboi al orgoliilor. Pornind si de la simplul fapt al stabilirii conducerii acestui „Parchet mamut”. De asemenea, exista si riscul ca unirea ar putea avea cu totul alte efecte decat cele scontate si ca „barca buna” s-ar putea scufunda si ea. Pentru ca, oricum, le va fi destul de greu celor care isi asuma responsabilitatea conducerii structurii sa „curete” multe din „petele” profesionale ale viitorilor subalterni.
La CFR Calatori, managerul Iosif Szentes si controversatul director comercial Marcel Litra au pregatit, cu acordul tacit al ministrului Transporturilor- Dan Costescu, un tun financiar de proportii. Cei doi au hotarat sa-i doteze pe conducatorii de tren, adica mai pe scurt, pe nasi, cu cate o tableta si o geanta noua.
Insa, in urma dezvaluirilor facute afacerea s-a oprit temporar. Dar, acum intr-o secretomanie totala, mizand pe faptul ca toti ochii sunt indreptati catre alegerile locale si vacanta de vara, tandemul Szentes-Litra a pregatit un caiet de sarcini pentru achizitionarea tabletelor si gentilor pentru controlorii de bilete.
Cuplul Szentes-Litra vrea sa achizitioneze o tableta cu, nici mai mult, nici mai putin, de 1.600 de euro, iar o geanta pentru controlor, doar vreo 300 de euro.
Practic, daca tinem cont ca o asemenea tableta costa en detail circa 200 de euro, iar o geanta maxim 30 de euro, se poate estima dimensiunea jafului pe care cei doi l-au regizat.
Astfel, daca luam in calcul faptul ca la CFR Calatori sunt vreo 3.000 de nasi, cuplul Szentes- Litra va scoate din caseria companiei de stat vreo 5.700.000 de euro, din care 4.800.000 de euro pentru tablete si restul de 900.000 de euro pentru genti. Bani nu gluma, in conditiile in care CFR Calatori n-a avut bani de salarii pentru angajatii din centrala, dandu-se doar salariile celor de la subunitati …
Tandemul toxic
Trebuie precizat ca in 2006, Marcel Litra, de 31 de ani, expert instructor la Centrul National de Expertiza a Personalului din CFR, si Constantin Roman, de 45 de ani, instructor general incadrul Regionalei CFR Brasov, au fost arestati 29 de zile de catre procurorii de la Parchetul de pe langa Tribunalul Mures pentru luare de mita si pentru punerea in pericol a sigurantei pe calea ferata, dupa ce un angajat al CFR Mures a reclamat ca a fost declarat necorespunzator de catre comisia formata din cei doi, intrucat nu le-a platit sumele pretinse de acestia.
Procurorii i-au acuzat pe Marcel Litra si Constantin Roman ca ar fi pretins si incasat sume cuprinse intre 40 si 60 de lei de la un numar de 181 de angajati ai CFR din judetul Mures, pentru ca acestia sa promoveze examenul anual de testare profesionala si de autorizare pe functii, in perioada 22-24 februarie. Avand un asemenea CV impresionat impanat cu o condamnare pentru luare de mita, Marcel Litra a fost promovat de catre directorul general al CFR Calatori, Iosif Szentes, fost membru UDMR trecut recent la PSD Sector 5, pe postul de director comercial, unde va trebui sa gestioneze toate contractele comerciale ale companiei. Adica, lupul Litra este paznic la oile de la CFR Calatori ale lui Szentes.
Nu trebuie omis faptul ca Iosif Szentes este cel care, incepand din 2012, impreuna cu fostii directorii generali ai CFR Calatori, Valentin Dorobantu si Vasile Secara, a „tesut” mersul trenurilor în interesul operatorilor privaţi şi nicidecum al companiei de stat. Astfel, s-a ajuns ca foarte multe rute foarte rentabile pentru CFR Calatori sa fie cedate operatorilor privati. Mai mult, fostii directori generali ai CFR Calatori- Valentin Dorobantu si Vasile Secara,ulterior, dar si Iosif Szentes, au fost de acord ca pe cele mai rentabile rute operate de CFR Calatori sa fie introduse trenuri ale operatorilor privati, desi legea interzicea acest lucru.
Jocul dublu
La ora actuala, ca urmare a jocului dublu facut in urma cu ceva timp de catre directorii generali de la CFR Calatori si CFR SA, Iosif Szentes si actualul ministru al Transporturilor- Dan Costescu, s-a ajuns ca pe rutele cele mai rentabile ale companiei de stat, sa circule trenurile regio ale unor operatori privati controversati (Regiotrans Brasov condusa de catre Valentin Dorobantu), oprind doar in doua-trei statii, adica au mers de inter regio.
In Spania, tara cu o populatie si un teritoriu de 4 ori mai mare decat al Romaniei, primul stat din UE unde pentru combaterea coruptiei a fost necesara infiintarea unui parchet (Parchet National Anticoruptie) acesta functioneaza in organigrama cu un nr toatal 50 de persoane, in timp ce in Romania DNA are peste 600 de oameni, de 12 ori mai multi si are un randament foarte scazut in combaterea marii coruptii.
Combaterea si prevenirea marii infractionalitati in Romania (ca si in Spania privind combaterea coruptiei si respectiv in Italia a crimei organizate) se realizeaza cu structuri judiciare paralele. Aberant s-a decis sa se infiinteze atatea directii, servicii si birouri cite articole sunt cuprinse in Codul penal si legile speciale, desi situatia existenta impune pentru eficientizare o organizare a structurilor judiciare pe domenii.
La nivelul Parchetului General functioneaza Directia Nationala Anticoruptie (DNA) si Directia de Investigare a Infractionalitatii de Crima Organizata si Terorism (DIICOT) si la fiecare Parchet de pe linga curtile de apel (16) se regasesc servicii corespondente, iar in judete birouri (42) desi fenomenele infractionale vizate nu pot fi delimitate teritorial-administrativ, acestea avind caracter spontan, tranzitoriu, zonal sau chiar transfrontalier.
In cadrul MAI exista de asemenea Directia Generala Anticoruptie (DGA) infiintata fortat-nejustificat in locul Directiei de Afaceri Interne si Departamentul de Informatii si Protectie Interna (DIPI), care in mod nefavorabil operativitatii au aceiasi configuratie structurala in profil teritorial ca si cele doua directii din cadrul Ministerului Public.
Subordonarea D.I.P.I si D.G.A. politicului (primului-ministru si ministrului) este, mai mult decat daunatoare si fara precedent sau corespondent in tarile din U.E ori cu democratie reala. Acest model dambovitean original duce la ineficienta judiciara si mai mult la inspitirea ambelor parti in sensul ca politicul poate decide in procesul de valorificare a informatiei judiciare, iar judiciarul poate santaja factorul politic cu acuzatiile de criminalitate, referitoare la comiterea de abuzuri si ilegalitati.
Herupismul care a stat la baza hotararilor de infiintare si mai ales de organizare a D.N.A. si D.I.I.C.O.T. apoi de extindere discretionara a structurilor sale centrale si teitoriale denota ca in Romania coruptia si crima organizata sunt socotite fenomene sociale vesnice si continue (fara intrerupere) manifestate la cote maxime.
La nivelul tarii nu s-a facut niciodata o abordare sistemica referitoare la analiza PREVENIRII in mod sistematic a imoralitatilor si a vulnerabilitatilor privind coruptia de catre MANAGERII autoritatilor publice centrale si teritoriale sau locale (vezi ATOP). Aceasta situatie a determinat pe de o parte cresterea sau intretinerea artificiala a celor doua fenomene de criminalitate, iar pe cealalta parte s-au adoptat mai curand hotarari neitemeiate pentru dezvoltarea organigramelor celor doua structuri ce au ca si consecinte irosirea de resurse si in mod categoric ineficienta operativa.
Structura organizatorica a celor patru entitati judiciare D.I.P.I.(in mare parte se suprapune cu S.R.I.), D.G.A.(se suprapune cu D.N.A)din M.A.I. si D.N.A. D.I.I.C.O.T. din cadrul Ministeruilui Public este de tip administrativ si nu operativ asa cum o cere realitatea obiectiva(a se verifica cum sunt organizate si functioneaza asemenea structuri in tari din U.E.) avand subunitati in fiecare judet unde se mentine la un nivel superior cardasia negocierilor intre faptuitori si justitiari, ceea ce determina interes din partea autoritatilor, pentru mentinerea vesnica a acestor organizatii si nu se vor aplica solutii specifice diminuarii la maxim posibil a criminalitatii.
In interiorul autoritatilor judiciare mentionate (cu denumiri pompoase) activeaza aceeasi justitiari, care au facut parte din structurile precedente, cu manifestari si atitudini similare de “non – combat” dar pe venituri salriale mult umflate. Situatia existenta favorizeaza doar escaladarea infractionalitatii si risipirea fondurilor bugetare pe apa sambetei cum ar spune Nenea Iancu .
Structurile teritoriale sunt create si, pentru a pastra obedienta in sistem ori pentru ca deciziile juridice sau verdictele sa fie controlate de anumite grupuri de interese, situatie care afecteaza independenta, integritatea si competenta profesionala a lucratorilor devotati, capabili sau combativi.
Existenta celor patru institutii, cu forme structurale inadecvate pentru scopul tinta (cu personal selectat in majoritatea cazurilor pe cai oculte ce respecta in majoritatea situatiilor doar principiul clientelismului), genereaza multiple conflicte de competenta si interese ceea ce denota ca de fapt nu se doreste depistarea si pedepsirea infractorilor (modul de actiune in asemenea forme structurale constituie un scenariu hazliu, de mers la vinatoare cu trimbite, clopotei si zurgalai sau pocnind din bici) ci au ca obiectiv festivismul ce trebuie aratat publicului majoritar credul din Romania sau U.E. Prin configuratiile organozatorice existente se realizeaza jecmanirea avutiei tarii si a bugetului national. Toate aceste manopere paguboase se desfasoara in folosul grupurilor de interese neligitime.