In timp ce, la vedere, razboiul pe Justitie seamana deja cu o cafteala de mahala, in realitate lucrurile par sa se fi asezat si aici. Mai mult, cel putin la nivelul reprezentarii internationale, Guvernul nu doar ca nu se dezice de principiul coabitarii, dar chiar il prezinta ca pe asul din maneca.
Astfel, intr-o incercare indrazneata de a scapa tara noastra din chingile nemiloase ale MCV-ului (Mecanismul de Cooperare si Verificare), Guvernul Ponta pluseaza, la mai marii Uniunii Europene, tocmai pe activitatea DNA, structura altminteri atat de hulita pe plaiurile mioritice. Si chiar la sfarsitul saptamanii trecute, aflat intr-o vizita discreta la Bruxelles, insusi ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc i-a propus secretarului general al CE, Catherine Day, implicarea Directiei Nationale Anticoruptie in activitatea viitoarelor organe comune de ancheta antifrauda europene.
Cu dusmanul in pat
Ofensiva diplomatica de-a dreptul revolutionara a guvernului roman la Bruxelles. Bineinteles ca rolul de varf de lance nu i-a revenit invizibilului ministru de Externe, Titus Corlateanu, ci omului de incredere al premierului Victor Ponta, Robert Cazanciuc. Astfel ca ministrul Justitiei nu doar ca a dat asigurari ca tara noastra va sustine fara rezerve ultimele initiative legislative ale presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, si ale comisarului pentru justitie, Viviane Reding, dar chiar a marit potul. Iar miza este una uriasa pentru Romania, Comisia Europeana urmand sa renunte la umilitorul MCV personalizat la adresa tarii noastre si sa treaca la monitorizarii justitiei din Romania doar in cadrul unui mecanism global european. Ceea ce, fara putinta de tagada, ar reprezenta o lovitura de imagine fara precedent pentru un sef de guvern roman. Iar pentru indeplinirea acestui deziderat, emisarul special al lui Victor Ponta nu s-a sfiit sa se prezinte cu dusmanul in pat, vorba prezidentiabilului Crin Antonescu.
Defilam cu Codruta!
Coincidenta sau nu, dupa organizarea referendumului pentru suspendarea presedintelui Traian Basescu, Jose Manuel Barroso a cerut crearea unui mecanism european prin care sa se asigure concret respectarea statului de drept la nivelul tuturor tarilor membre ale Uniunii Europene. Si chiar daca euroscepticii au considerat acest demers drept o manevra prin care statele europene vor ceda practic catre tehnocratii de la Bruxelles o buna parte a suzeranitatii lor, iata ca initiativa presedintelui CE a intrat deja in linie dreapta. Astfel ca aceasta „obsesie” a lui Barroso, ca si cea a promovarii unui atotputernic procuror general european, are toate sansele sa se indeplineasca, in cel mai scurt timp. Iar Romania „va onora masa” justitiei europene cu performantele procurorilor din subordinea Laurei Codruta Kovesi. Este vorba despre o strategie guvernamentala pe cat de surprinzatoare, pe atat de creditata cu sorti de izbanda. Pentru ca, in cadrul intalnirii private pe care a avut-o zilele trecute cu Catherine Day, secretarul general al Comisiei Europene, Robert Cazanciuc i-a spus „doamnei de fier” a Europei ca tara noastra poate reprezenta un model concret al performantelor spectaculoase obtinute in lupta anticoruptie. Drept urmare, Cazanciuc a propus, dupa cum sustin sursele noastre, ca reprezentantii DNA sa-i invete pe procurorii din alte state cum sa lupte eficient cu politicienii corupti. Iar ideea a fost intampinata cu entuziasm, mai ales ca, in repetate randuri, si seful statului roman, Traian Basescu, a insistat pe aceeasi propunere.
„Blatul” tacerii
De altfel, incercarea de „exportare” a DNA in schimbul iesirii tarii noastre din MCV pare a fi o ofensiva comuna a celor doua Palate. Lucru demonstrat si de sprijinul tacit pe care acelasi Robert Cazanciuc l-a primit atunci cand, de curand, a infiintat, prin ordin de ministru, o comisie de ancheta care se poate autosesiza cu privire la activitatea sau deciziile unor magistrati. Iar cum cei trei membri ai respectivei comisii, care va functiona in paralel cu controversata Inspectie Judiciara din cadrul CSM, sunt numiti personal de catre ministrul Justitiei, este clar ca, in planurile coabitarii, acestuia ii va reveni un rol mult mai important decat cel jucat de catre predecesorii sai.
Indicatorii de baza ce caracterizeaza eficienta sau randamentul sistemului judiciar romanesc, celeritatea solutionarii dosarelor, numarul cazurilor cu amanari si schimbari de solutii precum si procentajul rechizitoriilor finalizate cu condamnari, reliefeaza din nefericire pentru democratia romaneasca post-decembrista si justitiabili O STARE DE FAPT CATASTROFALA ce ilustreaza realizarea unor cheltuieli judiciare enorme din banul public fara nici o justificare. Din analiza valorilor anuale a indicatorilor mentionati rezulta ca prin politicile adoptate (de factori de decizie extrem de subiectivi cu scopuri ascunse si interese de clan sau de grup) in cadrul sistemului judiciar nu s-a dorit emanciparea sau adaptarea acestuia la cerintele si valorile noului sistem social democratic. Valorile anuale ale indicatorilor statistici mentionati mai arata ca sistemul judiciar este (un amalgam) afectat grav si, sub aspectul organizarii institutionale, al functionarii structurilor, al procedurilor interne de lucru utilizate si al gestionarii resurselor (financiare, umane si materiale).