Iata ca dosarul angajarilor ilegale de la MAI nu s-a incheiat odata cu condamnarea la inchisoare a sapte importanti sefi de structuri, in frunte cu fostul sef al Jandarmeriei Romane. Institutie care a fost folosita nu doar pentru angajarea unor noi cadre, dar si drept usa de serviciu pentru revenirea in sistem a numerosi chestori care parasisera Politia Romana si alte structuri si nu mai aveau cum sa se intoarca legal la vechile locuri de munca.
Cert este ca procurorii au deschis un nou front de lucru, verificand posibilele implicatii penale ale reangajarii de forma la Jandarmerie, pentru scurte perioade de timp, a „pilosilor” care apoi au fost promovati de urgenta in functii cheie de conducere ale Ministerului de Interne.
„Stapanii casutelor”
Iar ancheta se poate solda cu rezultate spectaculoase, mai ales ca batranii sforari din MAI, care se viseaza inca „stapanii casutelor” si se autopropun pe functii, par sa nu fi inteles nimic din patania altor nume grele din sistem. Care, de asemenea, se credeau „nemuritori” pe functiile detinute, dar care au ajuns sa fie condamnati la inchisoare pentru coruptie. Iar printre cei care deja au picat in plasa procurorilor se numara Olimpiador Antonescu, fostul sef al Jandarmeriei Romane, prim- adjunctul acestuia, Nicolae Gheorghe Rugina, fostul secretar general al MAI, Cristian Baci, fostul dircetor general al DGRMU din MAI, Adrian Patrascu, precum si alti directori de la „resursele umane” din minister. Iar faptul ca membrii lotului Antonescu au primit pedepse la inchisoare cu suspendare ar fi trebuit sa-i bucure pe ceilalti generali si chestori care nu au cazut odata cu aceasta retea. Numai ca strania coincidenta ca procurorii au inceput acum sa cerceteze si alte ramificatii ale matrapazlacurilor comise la varful MAI prin intermediul Jandarmeriei nu a facut decat sa le dea frisoane celor vizati.
Pensie – Jandarmerie – MAI
Aceasta este, pe scurt, schema simplificata a modului prin care mai multi chestori care parasisera sistemul (nu putini dintre ei pensionandu-se doar ca sa scape de „bubele” de la dosar) au reusit sa fenteze prevederile legale si sa se cocoate pe inalte functii de conducere. De moralitatea unei asemenea reveniri pe usa din dos nici nu mai este nevoie sa vorbim, acum anchetatorii punandu-si problema unor eventuale implicatii penale. Dar, pentru a intelege mai bine cum merg lucrurile prin ministerul in care mii de tineri angajati se zbat sa-si faca meseria in conditii financiare mizere, este suficient sa dam exemplul actualului sef al Agentiei Nationale Antidrog. Chestorul Sorin Oprea s-a pensionat din Politie si, dupa doar patru luni, a fost incadrat la Jandarmerie. Aici a stat doar o luna, dupa care „sforarii” din MAI l-au mutat inapoi in Politie, unde nu se mai putea intoarce direct, legal vorbind. A fost chiar promovat pe o functie de inspector sef, dupa care a fost avansat in structura centrala a ministerului, ajungand acum sef al ANA si fiind impins de la spate pana la pozitia de ditamai consilierul personal al premierului Victor Ponta.
Din cauza asta se doreste ministerul de PSD. Va dati seama daca asa si tot au facut prostii , dar daca era ministrul de la iei?
Mii de salariati de la CFR Calatori intreaba …promovarile la Transporturi au iz penal ?
Ne intrebam si noi cum managerul privat DOROBANTU VALENTIN impus de puscariasul Fenechiu la conducerea CFR Calatori in ianuarie 2013, platit regeste din bani publici(peste 9000 de euro lunar)mai conduce si acum acesta societate , in conditiile in care si ultimul acar de la CFR stie ce „invarteli” face acesta.
Mai mult, managerul privat al CFR Călători, Valentin Dorobanţu, îşi continuă nestingherit, repet , nestingherit, chiar sub nasul ministrului Ramona Mănescu, aranjamentele şi ingineriile feroviare prin care urmăreşte să tragă pe linie moartă compania de stat ?
Dorobanţu, botezat de ceferişti “Smart”, pentru şmecheriile pe care le regizează la CFR Calatori se crede intangibil, laudandu-se ca el are „spate” si ca Ministrul Transporturilor nu poate sa se atinga de el .
Oare DNA-ul poate ? Au toate motivele sa o faca .
Ocuparea functiilor manageriale pe baza altor criterii decat cele de competenta, integritate si moralitate a condus in multe situatii la compromiterea actului de conducere si a celui decizional precum si la cresterea apetitului semidoctilor si pilosilor de a accede in posturi managerile.
Astfel in multe cazuri exercitarea functiei de conducere este similara cu manifestarea unor atitudini de „caprarie specifice societatii de tip retro a epocii de aur” fata de subordonati sau cu cosmetizare a raportarilor excesive de situatii eronate ori de date statistice aberante.
In alte situatii aportul mangerial „al semidoctilor, conducatorilor de paie” consta doar in corectari banale de natura morfologica si gramaticala sau completari cu sinonime a materialelor de lucru din care unele sunt umplutura pentru a justifica sarcini de serviciu fictive stabilite pt „pilosi”.
Multi asa zisi manageri din structurile centrale sau operative indeplineasc doar rolul unor curele de transmisie sau cozi de topor ce contribuie la banalizarea actului de conducere ori la disolutionarea autoritatii structurilor.
Starea de fapt existenta in sistem datorata conditiilor favorabile nefiresti mentionate, au oferit posibilitatea de a se forta in mod nejustificat infiintarea a tot mai multe functii de conducere si drept urmare in structurile interne au fost create foarte multe forme (organizatorice) fara fond, ceea ce a determinat cresterea in mod daunator a proportiei functiilor platite pentru conducere si auxiliare in totalul posturilor ceea ce denatureaza si indicatorul nr. de forte de ordine raportate la nr. de locuitori. Situatia descrisa a condus la sporirea cheltuielilor inutile de resurse si afecteaza atat eficienta rezolvarii problemelor operative cat si procesul de descentralizare a activitatii sistemului.
Folosirea unor astfel de proceduri discretionare, neprincipiale, aberante de promovare in cariera ori de a forma inalti functionari publici a redus in mod categoric posibilitatea elaborarii de decizii pertinente ori de politici publice adecvate, care sa conduca la performarea sistemului de ordine si siguranta publica.
In ultimii 24 de ani s-a promovat o politica de cadre interna ce a incurajat goana dupa functii de conducere si sporirea nr. acestora in detrimentul specializarii personalului pe diferite domenii si linii de munca specifice sistemului si care presupune un singur sens al evolutiei (ireversibile) in cariera spre cote superioare pana la un nivel de competenta pe care il poate atinge(dovedi) fiecare dupa pregatirea si capacitatile sale intelectuale ceea ce ofera si un cadru de stabilitate salariala personala ridicata dar si pe post.
Asemenea deficiente au generat multe anomalii (chiar daca se spune ca functia bate gradul, avansarea in grad, in multe cazuri fara noima si promovarea in functie pe alte criterii decat cele de maralitate si competenta), care au indus sistemului de ordine si siguranta publica mult regres, obtinandu-se rezultate mediocre (submediocre) si a determinat in cariera profesionala a multora (unii chiar nevinovati care puteau constitui corpuri de elita) trasee cu multe urcusuri si coborisuri de tip dinti de fierastrau in locul unor evolutii ascendente de tip plan inclinat cu unghi constant sau variabil in sens pozitiv.
Ponderea celor cu functii si grade superioare in randul efectivelor este foarte mare si are consecinte negative atat in detrimentul muncii de conducere, conceptie cat si al celei de executie, toate acestea au fost posibile datorita dezvoltarii unui sistem clientelar (coruptibil), care a permis oricarui factor de decizie mai ales din societatea politica sa dispuna cu privire la ocuparea oricand de catre oricine si de mai multe ori a celeiasi functii publice (mai ales de conducere) bineinteles cu achitarea obligatiilor impuse (destul de insemnate si periculoase) care au constat in bani, bunuri de mare valoare ori alte favoruri.
Neajunsurile mentionate sunt determinante pt perpetuarea si mentinerea procesului de cameleonizare politica pana la baza a functionarilor publici cu statut special si slabirea in acelasi timp a eficientei sistemului ceea ce se reflecta in final in cresterea nesigurantei publice a cetatenilor si banalizarea actului de dreptate sau de justitie.
In cadrul functionarii unor structuri din MAI exista conflicte de competenta dar si de interese, majore, intre Directia de Combatere a Crimei Organizate a I.G.P.R. si Agentia Nationala Antidrog din organigrama ministerului, intre Directia de Combatere a Crimei Organizate a I.G.P.R. si Agentia Nationala Impotriva Traficului de Persoane existenta in organigrama ministerului, deoarece din punct de vedere al obiectului de activitate, reprezinta doua tipuri de organizatii publice din care D.C.C.O. se ocupa de combaterea criminalitatii (activitati de natura politieneasca) si celalte doua de protejarea si consilierea victimelor (activitati sociale si medico-psihologice).
Aceste doua tipuri de structuri nu pot fi conduse sub aceeasi comanda, deoarece unul dintre domenii este cu specific politienesc de prim rang ce trebuie supus controlului judiciar de catre Parchet si celalalt pentru monitorizarea victimelor criminalitatii organizate trebuie sa fie in atentia Ministerului Sanatatii sau/si a Muncii si nu numai (in lumea civilizata nu exista structuri politienesti care sa aiba in interiorul sau agentii de protejare a victimilor, organizatii de tipul A.N.A. si A.N.I.T.P. acestea functioneaza in mod obligatoriu in structura societatii civile).
Despre ceea ce a fost inainte de aparitia A.N.A. in domeniul antidrog, cum s-a infiintat aceasta agentie de catre vestitul ABRAHAM PAVEL, cat de legal a functionat si ce ispravi teribile s-au petrecut cu si in aceasta structura si mai apoi despre circul desfiintarii autonomiei acesteia se pot scrie multe romane inclusiv cu tematica de „sansfiction”. Cert este faptul ca atat A.N.A. cat si A.N.I.T.P. trebuie sa functioneze in afara M.A.I., dupa modelul european, cu care cele doua entitati pot relationa doar pe baza de protocoale.
Negasirea locului stabil intr-o organigrama a celor doua agentii (ba la minister ba la I.G.P.R.)a nascut mari dispute si semne de intrebare atat cu privire la eficienta operativa in cele doua domenii acute de nivel national si european cat si referitor la risipirea resurselor.
Infuzia fortata (fie si temporar) in structurile birocratice si operative ale Politiei Romane a personalului ce a apartinut A.N.A. si A.N.I.T.P. si care a fost incadrat (selectat) pe alte criterii si principii total neperformante mai ales pentru structurile operative a adus grave prejudicii atat muncii specifice cat si statutului politistului cu atat mai mult celor din aparatul central.
HAI DOMNE CA DOROBANTU SI MICU N-AU FOST SINGURII SCLAVI AI LUI GRUIA STOICA ? DIRECTORII ECONOMICI, ACHIZITII, EXPLOATARE, TRAFIC, TOTI LA UN LOC AU PUPAT PANTOFII LU NENEA GRUIA. SI VI SE PARE CORECT SA RASPUNDA SINGURI ? SA DEA CU SUBSEMNATUL TOTI SI SA SPUNA CAT LE-A REVENIT SI DE UNDE AU ACELE AVERI, DIN SALARIU DE BUGETAR ? DE DATA ASTA VI S-A INCHIS ROBINETUL.DOMNU MICU, E BINE ? DOMNU DOROBANTU , AVETI EMOTII ? DOAMNE CE MILA MI-E DE VOI. SA FITI CUMINTI SI FARA FRICA, DNA-UL VA RIDICA !!!!!
Ceea ce nu li s-a predat in scoala si nici nu pot discerne fostii militieni care acum conduc SISTEMUL de ORDINE si SIGURANTA PUBLICA sunt cateva TEZE esentiale. Marele politician si om de stiinta american, Dwight Waldo (1913 – 27 octombrie 2000), in teoria sa sustine ca, in exercitarea atributiilor, cei ce detin functii publice, trebuie sa aiba in vedere 12 obligatii mai importante si anume, fata de: 1- constitutie; 2 – legi; 3 – natiune si tara; 4 – democratie; 5 – normele de organizare birocratica; 6 – profesie si profesionalism; 7- familie si prieteni; 8 – sine; 9 – colectivitatile cu care vin in contact; 10 – interesul public sau bunastarea generala; 11- umanitate sau lume; 12 – Dumnezeu sau religie.
Etica profesionala este caracterizata in principal de independenta, integritate si competenta profesionala.
INDEPENDENTA profesiei – implica independenta de spirit (de drept) si independenta în aparenta (de fapt).
Independenta de spirit – reprezinta starea de spirit care permite lucratorilor sa emita judecati fara a fi afectati de influente si sa actioneze cu integritate, pentru a-si exercita cu obiectivitate competentele profesionale.
Independenta in aparenta – se realizeaza prin evitarea situatiilor in care o terta persoana informata si rezonabila ar cunoaste toate informatiile relevante, inclusiv masurile de protectie aplicate in munca specifica, iar pe aceasta baza ar putea concluziona ca, integritatea, obiectivitatea sau competenta profesionala a lucratorilor sunt compromise.
INTEGRITATEA – presupune ca lucratorul sa fie drept si onest in realizarea competentelor profesionale si in relatiile interpersonale.
COMPETENTA PROFESIONALA – lucratorii din M.A.I. trebuie sa aiba si sa-si mentina cunostintele si aptitudinile profesionale la un nivel necesar si corespunzator pentru a asigura membrii societatii ca primesc de la acestia servicii in conformitate cu standardele aplicate sau elevate cunoscute in domeniile in cauza.