DEZVALUIRI Ai o poveste fotografii, sau materiale audio/video care crezi ca merita sa fie publicate?
Scrie-ne pe pont[@]national.ro (fara [ ]) sau completeaza formularul de AICI!
Home » Dezvaluiri » Catalin Tache » Pana la ministru, pe politisti ii mananca liderii de sindicat!

Pana la ministru, pe politisti ii mananca liderii de sindicat!

Autor:

Angajatii Ministerului de Interne au tot dreptul sa iasa in strada pentru drepturile lor. Mai ales ca, uite, in cazul celor de la Politia Locala s-a putut ca sa nu le mai fie calculate sporurile pornind de la „borna” de referinta a anului 2009. Numai ca „localii” se pare ca au avut lideri de sindicat ceva mai pragmatici, care in loc sa faca show pe la televiziuni, s-au agitat sa obtina, asa cum au stiut ei mai bine, drepturi pentru colegii lor.

 

protest 1 Pana la ministru, pe politisti ii mananca liderii de sindicat!

Politistii isi cer degeaba drepturile

Iata insa  ca, in cazul Ministerului de Interne, desi unele sindicate au ajuns, in cele din urma, sa protesteze chipurile impreuna, fiecare lider tot pe limba sa vorbeste. Asa ca nu se poate pune inca problema de un punct de vedere unitar al revendicarilor, ceea ce ar reprezenta, de departe, singura modalitate viabila de a „strange surubul” la minister in vederea deblocarii negocierilor… Insa cum fiecare sindicat pare sa fie preocupat cu propriile liste de „prioritati”, runda de negocieri se anunta inca de pe acum un mare fiasco. Cel putin pentru membrii obisnuiti de sindicat, care stiu ca trebuie sa-si plateasca musai cotizatia, altfel neavand nicio sansa, de exemplu, sa fie sprijiniti pentru a fi trecuti pentru salariile de merit sau avansari…

Fiecare cu ale lui

Surse din cadrul Ministerului de Interne sustin ca negocierile anuntate cu surle si trambite au fost deja trase pe o linie moarte, mai ales dupa ce liderii principalelor sindicate nu au reusit nici de aceasta data sa faca front comun.

dan 2 Pana la ministru, pe politisti ii mananca liderii de sindicat!

Carmen Dan, „salvata” tocmai de liderii sindicali

Desigur, reprezentantii MAI ar putea fi suspectati ca aplica principiul „dezbina si conduce”, dar nu prea este cazul aici… Pentru ca nici macar nu este nevoie de vreo diversiune pentru ca liderii de la sindicate, care cu greu parasesc studiourile de televiziune unde isi dau cu parerea despre orice, de la meciuri de fotbal pana la concursuri de frumusete sa fie mai dezbinati de acum. Asa ca ministrul Dan Carmen nu prea are de ce sa isi faca griji, netrebuind decat sa traga de timp, lasandu-i pe liderii de sindicat ca, manati de orgoliile lor exacerbate, sa se „devoreze” singuri intre ei…


2 comentarii to Pana la ministru, pe politisti ii mananca liderii de sindicat!

  1. AMERICANUL

    In vederea optimizarii, cheltuirii banului public, infaptuirii actului politienesc, a unui sistem de ordine publica integrat, eficient precum si pentru redarea increderii populatiei in institutiile emblematice ale statului, trebuie valorificate si puse in opera prevederile art.17-21 din legea 218/2002 si ale H.G. nr.787/2002 privind Regulamentul de organizare si functionare a A.T.O.P. (Autoritatii Teritoriale de Ordin Publica). Trebuie abrogata Legea nr. 155/2010 pentru a fi eliminate conflictele de competenta “si institutionale” existente intre politia comunitara-locala, (definita ca fiind un fel de struto -camila conceputa dupa imaginatia unor primari alesi pe mici si bere oferite alegatorilor in campania electorala, animata de ideile fanteziste ale unor fosti activisti P.C.R. care, in fapt, este folosita pentru intimidare, amenintare sau ca mijloc de estorcare a bugetelor locale si ale cetatenilor de ex. structurile politiolor comunitare sau locale au sedii in apartapentele sau vilele, detinute de unii „baieti destepti” pentru care se platesc din bani publici -bugetele locale- pentru chirii multe zeci de mii de euro pe luna) si cea nationala deoarece datele statistice arata ca in actualele conditii suntem statul cu cele mai multe forte de ordine publica, din U.E. raportate la nr. populatiei si cu rezultatele cele mai nesatisfacatoare in domeniu sigurantei cetateanului). Legea 155/2010 – Legea politiei locale – este un act normativ care a complicat si mai mult confuziile referitoare la competentele materiale si teritoriale existente in sistemul de ordine si siguranta publica. Aceasta prevede reglementari in contradictie cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 din 12/07/2001 privind regimul juridic al contraventiilor actualizata. Legea in cauza a fost emanata din ambitii eschibitioniste ale unor fantezisti rataciti in politica romaneasca fie si pentru a-si satisface scopurile meschine (neligitime). Legea 155/2010 este o aberatie juridica deoarece ofera aceleasi competente judiciare detinute de politia statala (materiale dar si teritoriale) unor structuri fantomatice cu angajati ce nu au pregatirea juridica necesara iar cazierul unora este de neinchipuit. Aceasta lege dovedeste clar cata lipsa de rigoare si exigenta exista in procesul de elaborare a sistemului legislativ din Romania.

  2. EMIGRANTUL

    UN ALT MOD DE OPERARE PENTRU A SE FURA DIN BUGETUL STATULUI.
    In cadrul funcţionării instituţiilor publice şi in special a primăriilor din Ro s-a dezvoltat încă din perioada anilor ‘90 un mod de operare subteran, pentu sifonarea fondurilor publice, prin intermediul firmelor de pază şi de bodyguarzi private. Înfiinţarea acestor firme a devenit una dintre cele mai importante activităţi antreprenoriale ale societăţii romaneşti, în spatele cărora se regăsesc grupuri de interese nelegitime.
    Anual, sume fabuloase de ordinul miliardelor de lei, sunt plătite fără rost şi fără transparenţă publică, din Bugetul statului, de către managerii publici ai unitatilor economice de stat, ai unităţilor medicale, de învăţămant, culturale, etc. şi ai administraţiilor locale (primării), firmelor private de pază şi de bodyguarzi, ceea ce a dus la diminuarea drastică a potenţialului financiar public şi implicit a standardelor de progres şi civilizaţie a ţării, monitorizată de către U.E. şi nu numai.
    În contradictoriu cu sărăcirea unităţilor de stat si celor bugetare, firmele private de pază şi protecţie sunt tot mai înzestrate cu tehnici şi tehnologii performante depaşind în unele cazuri cu mult realizările instituţiilor specializate ale statului. Astfel fondurile publice ale instituţiilor menţionate, în loc să fie cheltuite eficient pentru îmbunătăţirea productivitatii, indicatorilor şi condiţiilor de asistenţă medicală, de învăţămant, de instruire culturală şi la realizarea investiţiilor de infrastructură necesare modernizării localitatăţilor rurale, acestea, printre alte căi de fraudare folosite, sunt dirijate prin intermediul firmelor de pază private către grupuri de interese nelegitime susţinute de clasa politică care-şi subordonează toate autorităţile statului, judiciare si de control – supraveghere.
    Paralel cu dezvoltarea acestei activităţi de subtilizare a fondurilor financiare (bugetare) în scopul însuşirii lor fară just temei, s-a menţinut şi perfecţionat ca structura specializată a statului în domeniul pazei, ordinii şi siguranţei publice instituţia Jandarmeriei Romane şi s-a înfiinţat la nivelul administraţiilor locale instituţia Gardienilor Publici, schimbată ca denumire in Poliţie Comunitara, transformtă apoi în aşa zisă Poliţie Locală (personalul încdrat rămanand acelaşi), structură pentru a cărei funcţionare, cel puţin la nivelul municipiului Bucureşti, sunt alocate din fondurile bugetare locale sume importante comparativ cu cheltuielile destinate altor domenii prioritare precum invatamant si sanatate. Dotările tehnico-materiale, costurile cu intreţinerea sediilor şi veniturile angajaţilor le depaşesc pe cele specifice ale Politiei Naţionale care gestionează de mulţi ani bugete de austeritate şi are resposabilitaţi judiciare complexe ce ţin de apărarea vieţii şi integrităţii proprietati cetăţenilor si ale statului.
    Efectivele firmelor de pază (fără nr) şi sumele nelimitate plătite acestora de catre institutiile si intreprinderile de stat nu se justifică în primul rand pentru că ele preiau in mare parte atribuţiile poliţiei locale şi în al doilea rand pentru că obiectul lor de activitate este lipsit în cele mai multe cazuri, de importanţă din punct de vedere al satisfacerii nevoii publice ori a răspunderii sociale.
    Agenţii de pază stau(ori dorm) în gherete din plastic şi invocă faptul că păzesc zi şi noapte cateva bancuţe, topogane, etc montate prin parcuri care în cele mai multe cazuri nu depăşesc suprafeţe de 50 mp ori se odihnesc prin pieţe stand pe scaune. În instituţiile medicale sau culturale agenţii de pază sunt la tot pasul instalaţi ca nişte trupe de comando. Aceste peisaje ridicole provoacă romanilor indignare, umilire şi iluzia nefericită că în Romania se conturează tot mai multe imagini specifice lumii a treia si nu ale statului de drept, modern, european.
    Din relatarea situaţiei anormale se mai poate rezuma că, în administraţia publică locală, s-a ajuns să se actioneze după bunul plac al unor dictatori în devenire ori baroni locali vieroşi, care nu respectă legalitatea sau principiului DOMNIEI legii ce specifică,“O normă superioară condiţionează atât formal cât şi substanţial normele inferioare, instituind şi legitimând organul competent în aplicarea acestei norme. Legitimitatea este deci dată organului de însăşi norma care îl înfiintează şi îi reglementează functia în sistem”.
    Existenţa unor asemenea anomalii în societatea romanească se datorează în primul rand lipsei “Strategiei naţionale integrate de ordine şi siguranţă publică” prin care să se stabilească sarcini concrete pentru fiecare structură de ordine publică, FĂRĂ A SE PERMITE CREAREA UNOR SITUAŢII CONFLICTUALE ÎN CEEA CE PRIVEŞTE COMPETENŢA MATERIALĂ SAU/SI TERITORIALĂ si prin care sa se aplice si prevederile Legii voluntarialtului.
    Cu ocazia pelerinajului la Mitropolie, de ziua Sf Dumitru, nr pelerinilor era aproape eagal cu cel al fortelor de ordine platite fara noima din bani publici, compuse din politia locala a capitalei, politia locala de sector, jandarmi, politia S10, politie rutiera a politiei locale a capitalei si de sector, dar si a politiei capitalei din politia nationala precum si agenti de paza a 2 firme.
    Lipsa acestei strategii, ce a condus la apariţia unor grave disfuncţii sociale şi a riscurilor mari privind prejudicierea fondurilor bugetare şi diminuarea siguranţei cetăţeanului. Fata de situatia existenta C S A T ar trebuii sa se sesizeze pt ca aceasta problrematica sa fie soluţionată cat mai rapid cu putinţă.
    Domeniul ordine publică şi siguranţa cetăţeanului nu este singurul în care legislaţia este dezlanată, inaplicabilă în totalitatea ei şi necorelată, fenomenul este caracteristic întregului sistem legislativ deoarece clasa politică nu este preocupată de rezolvarea problematicii de interes general izvorate din dezbateri ale politicilor publice care lipsesc cu desavarşire, totul se rezumă la soluţionarea intereselor de grup sau de partid.
    Pentru a putea fi elaborată o strategie sectorială fie ea şi din domeniul ordinii publice şi siguranţei cetăţeanului, este nevoie ca aceasta să derive dintr-o STRATEGIE NAŢIONALĂ de DEZVOLTARE pe care noua clasă politică cu aşa zisele sale elite inexistente nu a reuşit, după 1989, din raţiuni josnice, nici măcar s-o identifice, ce să mai punem problema unei elaborării. Aceste carenţe şi devianţe de la normalitate ale democraţiei romaneşti originale, sunt consecinţele unor acte de guvernare submediocre, exercitării unui management public lipsit de performanţă şi moralitate ce dovedeşte în acelşi timp faptul că întreaga societate romanească este dominată de impostură şi macheavelism.
    Intrebarea fireasca care se naste vis-a-vis de cele relatate este, ce autoritate a statului mai poate preveni sau recupera pagubele nationale mentionate si realizate prin modul de operare descris deoarece Curtea de Conturi se face ca ploua?


Comenteaza pe Facebook


Ziarul National
Recomandarile zilei 21-09-2017
 
Multumim pentru apreciere!
NU, multumesc!