Nici macar Serviciul Roman de Informatii nu isi poate baga nasul in operatiunile autorizate de filaj efectuate in afara teritoriului tarii, prin lege acesta fiind strict apanajul Serviciului de Informatii Externe. Iata insa ca, daca pana si SRI-ul a respectat aceasta delimitare stricta, se pare totusi ca tocmai serviciul secret al Ministerului de Interne si-a permis sa faca aceasta „aroganta” extrema la adresa SIE. Ce-i drept, pe vremea cand la conducerea „Doi s’ un sfert” se afla un Gelu Oltean aflat pe cai mari, inclusiv politici, si care nu prea obisnuia sa se incurce in astfel de „amanunte”.
Iata insa ca, dupa ce seria de dezvaluri din „National” privind „ sifonarea banilor de sifoane” a reprezentat „bulgarele” ce a destructurat apoi o buna parte a structurii informative, acum o ancheta asemanatoare s-ar putea desfasura si pe plan extern. Cu toate ca in atributiile actualei Directii Generale de Protectie Interna nu intra sub nicio forma astfel de atributii de a indeplini misiuni de monitorizare, fie si a unor cetateni romani, pe teritoriul altui stat! Si, totusi, se pare ca au facut-o! Iar daca multe din oalele acestor misiuni „paralele” s-au spart atunci in capetele SRI si mai ales ale SIE, principalele tinte ale celor impricinati nu au fost musai nici „colegii civili” de la alte servicii, nici temuti interlopi si nici macar „greii” politicii. Ci femeile din jurul acestora…
De la Paris la Bruxelles
Desigur ca strict tehnic ar ramane interesant de aflat nu doar la ce ordin au actionat „acoperitii” DGPI in plan extern, dar si cum au fost decontate cheltuielile deloc de neglijat necesare unor astfel de misiuni in strainatate. Mai ales ca, indiferent ca este vorba de Paris, unde multi „greuceni” se duceau inca la shopping pana la episodul „caderii pe tehnica” a triou-ului feminin Elena Udrea- Alina Bica- Ana Maria Topoliceanu, fie ca este vorba de Bruxelles, unde sunt atatia reprezentanti ai Romaniei, respectivele orase nu sunt deloc unele ieftine. Desigur, exista si varianta deloc de neglijat ca misiunile de filaj sa fi fost unele „paralele”, efectuate in timpul liber, fara ca decontul sa fi trecut prin contabilitatea Ministerului de Interne. Ceea ce inseamna ca beneficiarii finali ar fi putut fi unii privati, ci nu neaparat institutii ale statului.
De la Ponta la Basescu
Desigur, filajul extern care a provocat cel mai mare scandal a fost cel al fotografiilor de la Paris, in care apareau Elena Udrea, Alina Bica si Ana Maria Topoliceanu.
Si care, dupa cum a recunoscut apoi public chiar Traian Basescu, a fost la un pas sa-l coste functia de director operativ al Servicului Roman de Informatii pe generalul Florian Coldea, ca si pe omologul de la SIE, Silviu Predoiu. De asemenea, si SIE a iesit destul de „sifonat” din aceasta poveste, in care, dupa cum bine o cunosc unii initiati ai sistemului, de-abia destul de tarziu a aparut si „varianta de lucru” a unei posibile implicari a „Doi s’ un sfert”. Oricum, fara ca nimeni sa se rezolve pana acum provenienta fotografiilor intr-o masura suficient de mare incat sa poata sa traga anumite concluzii oficiale. Insa se spune ca nu doar Traian Basescu, dar si Victor Ponta ar avea destule motive sa nu-si aduca aminte cu placere de astfel de misiuni externe de filaj. Mai ales ca la Bruxelles, un loc unde, la cati politicieni sunt acolo, doar un naiv poate crede ca nu „geme” si de „acoperiti” care monitorizeaza tot ce misca. Si care vor sa afle totul, mai ales atunci cand ar putea fi vorba de verificarea informatiilor privind existenta unor niscai picanterii politice. Iar cum Daciana Sarbu isi deruleaza si ea activitatea politica la Bruxelles, iata cum, la un moment dat, rivalii politici de moarte Traian Basescu si Victor Ponta este foarte posibil sa-si fi identificat un adversar comun in ograda „Doi s’ un sfert”…
D.G.I.P.I. este o structura de informatii, cu subordonare directa GUVERNULUI (situatie nemaintalnita in tarile din U.E. sau cu democratie reala), a fost infiintata prin H.G. dupa evenimentele petrecute in 1989, din motive istorice conjuncturale pentru a se oferi de munca unor cadre ce au apartinut SECURITATII vechiului sistem de informatii existent pana in 1990. La aceasta fosta U.M. 0962 sau U.M. 0215 Bucuresti au activat si multi indivizi „dubiosi” care au influientat in sens negativ cultura organizationala a institutiei uneori chiar au manifestat atitudini ostile fata de mersul natural democratic al unitatii in interesul societatii romanesti facand POLITIE POLITICA.
Fara just temei in perioada 2003-2004 din cadrul acestei structuri sub evidenta si/sau gestionarea sa, a inceput detasarea de personal, platit in valuta, (PILOSI) la ambasadele Romaniei din strainatate sub pretextul prestarii unor misiuni de atasat al MAI desi la fiecare ambasada se regasesc cadre SIE care asigura toate cele necesare specifice serviciilor speciale ori secrete. Acest personal cu familiile respective trebuie chemat urgent in tara ocazie cu care sumele aferente, irosite fara noima, sa fie realocate pentru rezolvarea unor situatii aflate in criza de fonduri din cadrul SISTEMULUI DE ORDINE SI SIGURANTA PUBLICA.
Structura organizatorica a SISTEMULUI DE ORDINE SI SIGURANTA PUBLICA contine paralelisme si configuratii schematice care genereaza ineficienta interoperationala, operativa si judiciara, risipa de resurse si confuzii interne si externe favorizand aparitia de conflicte de competenta si de interese, precum si practicarea cenzurii in exercitarea actului politienesc si de justitie. Multe din structuri, centrale si teritoriale de birouri, servicii, sectoare si divizii (ultimile tipuri de structuri adoptate discretionar in cadrul Directia de Audit Intern, D.G.A. si D.G.I.P.I.), directii si directii generale, au fost infiintate in mod discretionar si sunt supradimensionate, in scopul rezolvarii unor interese mai putin legitime de grup si nu pentru ca ar fi necesar sa corespunda nevoilor obiective impuse de realizarea performantelor în cele doua domenii, ordine publica si judiciar.
Mentinerea structurilor existente in cadrul aparatului central al M.A.I. nu permite descentralizarea deciziei si folosirea eficienta si oportuna a resurselor materiale, financiare sau umane de catre organizatiile teritoriale in eficientizarea operativa si cea judiciara.
Sub aspectul conflictului de interese este de retinut ca subordonarea D.I.P.I. si D.G.A conducerii ministerului, confera celor doua structuri un pronuntat caracter politic de tip mafiot.
Aceasta subordonare s-a dovedit, practic, a fi una nefireasca pentru bunul mers al sistemului judiciar, prin scandalurile mediatice care au avut loc in legatura cu acuzele aduse de conducerile celor doua unitati pentru presiunile politice exercitate asupra lor, dar si pentru modul cum sau in ce scop managerii acestor organizatii si nu numai au utilizat produsele munci lor specifice.
Subordonarea celor doua structuri (D.G.I.P.I. si D.G.A) factorilor POLITICI nu are asemanare sau corespondenta in tarile din U.E. ori cu democratie reala. Situatia existenta nu permite aplicarea principiului separatiei puterilor in stat, cea judiciara, de cea executiva (referitor la gestionarea informatiei judiciare din punct de vedere legal-procedural numai procurorul poate sa dispuna, aceasta nu trebuie se fie supusa judecatii sau deciziei unor persoane aflate in sfera politica sau sub inflienta vreunui factor politic) si impiedica astfel infaptuirea cu celeritate si obiectivitate a actului de dreptate sau de justitie sociala.
AMERICANE CE SPUI TU SUNT EMANATIILE A DOUA DIRECTII FANTOMA DIN M.A.I. Direcţia Generală Management Operaţional si Direcţia Generală Management Resurse Umane.
D.G.M.O. poate fi reorganizata sub denumirea de „Serviciul central de Dispecerat” al M.A.I. care sa asigure informarea conducerii ministerului despre evenimentele de interes operativ, majore petrecute pe teritoriul Romaniei.
Competentele Directiei Generale Management Resurse Umane impreuna cu cele
ale structurilor subordonate (directii, srvicii si birouri) de la toate nivelele inferioare, care au atributiuni pe linia gestionarii resurselor umane pot fi preluate in cadrul „Departamentului Independent de Gestionare Unica a Resurselor Umane” care nu presupune nici o reprezentare teritoriala organizatorica.
DACA DORIM STANDARDE EUROPENE atunci pentru eliminarea si prevenirea cauzelor care afecteaza independenta, integritatea si competenta profesionala a cadrelor precum si in vederea normalizarii procesului de gestionare a resurselor umane privind selectia, formarea si promovarea in grad si in functie a personalului este necesar ca aceste activitati esentiale pentru functionarea Sistemului de Ordine si Siguranta Publica, sa fie efectuate la un nivel (STANDARD) profesionist superior si uniform, de catre un „DEPARTAMENT INDEPENDENT DE GESTIONARE UNICA A RESURSELOR UMANE” care sa fie subordonat doar ministrului si sa aiba in componenta urmatoarele directii:
-Directia cunoastere, selectie si evidenta personal – care sa aiba in competenta gestionare procesului de selectare, asigurarea incadrarii cu necesarul de personal si urmarirea trecerilor in rezerva sau iesirile de cadre (militare cu statut special sau civile) din sistem;
-Directia formare – invatamant si actualizare a pregatirii sau specializarii pentru coordonarea procesului de formare teoretica si practica a cadrelor si stabilirea necesarului de materii de studiu pentru fiecare specialitate sau nivel de pregatire profesionala si care sa stabileasca necesitatea actualizarii, pregatirii pe categorii de personal si specialitati in cadrul fiecarei unitati (pe arme in functie de necesitatile impuse de comanda sociala, politicile publice adoptate sau randamentul profesional pretins (dorit)al cadrelor);
-Directia promovare personal – care sa coordoneze politica de promovare, sa stabileasca normativele de personal necesare (pe grade profesionale si functii) si sa examineze avansarile in grad si functie, pentru fiecare specialitate si nivel de calificare profesionala;
-Directia coordonare si sprijin tehnic – care sa coordoneze procesul de gestionare a resurselor umane din punct de vedere pedagogic, psihologic, economic si al imaginii publice;
-Directia Regim Disciplinar – pentru, a monitoriza caificatifele acordate personalului, a gestiona fenomenul disciplinar in randul cadrelor din sistem precum si aplicarea procedurilor de cercetare pralabila disciplinara;
-Directia drepturi de personal – pentru a monitoriza salarizarea si actualizarea drepturilor si stimulentelor acordate personalului.
Functionarea acestui Departament incuba preluarea atributiilor pe linie de personal ale tuturor structurilor de la toate nivelele (superioare si inferioare), care in pezent au in competenta gestionarea resurselor umane, obtinandu-se astfel in cadrul fluxului de personal doar o singura intrare si o singura iesire din sistem si asigurarea reducerii la maximum a vulnerabilitatilor oferite de actuala organizare anarhica pe linie de cadre.
Pentru eliminarea, scurgerilor de informatii judiciare in favoarea SISTEMULUI MAFIOT format in RO dupa 1989 si in detrimentul anchetelor penale (si nu numai) ori a riscurilor de formare a unor grupuri cu interese obscure fata de bunul mers al societatii, se impune dispunerea unor masuri ferme prin care sa se prevada ca cei ce activeaza, in structurile de ordine publica sau ale politiei judiciare, le este interzisa, sub sanctiune penala si a excluderi din sistem, aderarea la diverse organizatii de tipul LOJELOR MASONICE sau MISA.
Daca nu se vor intreprinde, pe baze stiintifice si obiective, un minim de masuri pentru reducerea riscurilor si vulnerabilitatilor care afecteaza independenta, integritatea si competenta profesionala a lucratorilor din structurile M. A. I., iar restructurarea se va amana sau nu va avea la baza rezultatele unui AUDIT EXTERN de SISTEM atunci cu siguranta intr-un termen scurt SISTEMUL DE ORDINE SI SIGURANTA PUBLICA va SUCOMBA, generand efecte perverse deosebit de grave pentru existenta STATULUI de DREPT in Romania, ca si alte subsisteme (invatamant, sanatate, agricultura etc) ale sisitemului nostru social, deformate in numele reformei, dupa “pareri savante” care au avut ca scop satisfacerea unor interese nelegitime de grup sau individuale.
Margelatule in AUSTRIA aparatul central al MINISTERULUI DE INTERNE cuprinde 17 persone(functii) cu tot cu ministru, in RO sunt peste 2000.