DEZVALUIRI Ai o poveste fotografii, sau materiale audio/video care crezi ca merita sa fie publicate?
Scrie-ne pe pont[@]national.ro (fara [ ]) sau completeaza formularul de AICI!
Home » Dezvaluiri » Catalin Tache » ”Doi s’ un sfert” preia Jandarmeria!

”Doi s’ un sfert” preia Jandarmeria!

Autor:

Coloneii Sebastian Cucos si Catalin Sindile urmeaza sa fie ”decapati” in cel mai scurt timp, formula de debarcare a acestora de la conducerea de facto a Jandarmeriei Romane urmand a fi cea a unor ”avansari de nerefuzat”. Astfel, presat cu ”niscai dezvaluiri” privind gafa chemarii procurorului militar Bogdan Pirlog in Piata Victoriei pe 10 august, Cucos va fi trimis ”pachet” la Bruxelles, cat mai departe de minister. Acolo unde va ajunge in schimb actualul imputernicit inspector general Catalin Sindile, teleormaneanul  urmand sa-i cedeze locul colonelului Cezar Ilie Medvichi. Cadru de nadejde al serviciului secret al MAI, dar mai presus de toate cel propus in functie si girat personal de Rares Vaduva, omul caruia Carmen Dan nu-i poate refuza nimic!

 

02sdsd 03 ”Doi s’ un sfert” preia Jandarmeria!Iar daca singurul care are locul ”securizat” in conducerea IGJR ca si ”numarul doi”  este colonelul Gheorghe Marin Brancoveanu, preluarea Jandarmeriei ”pe persoana fizica” de catre Rares Vaduva si gruparea tot mai influenta din jurul acestuia vine la pachet cu o alta mutare absolut halucinanta a ”blondei de la Interne”. Care nu doar ca il tine ”in viata” pe finul generalului Lucian Pahontu, colonelul Catalin Paraschiv, dar ii si face o favoare greu de explicat controversatei ”Fantome Albe”. Mai ales pe fondul deficitului urias de personal cu care se confrunta toate structurile Ministerului de Interne, Carmen Dan a ”inghitit” si  infiintarea pentru  colonelul Paraschiv a unui nou batalion de interventie cu 300 de oameni! Basca infiintarea unei noi functii de adjunct, a treia, pentru aceeasi ”Fantoma Alba” care a coordonat personal interventia ”mascatilor” Jandarmeriei la violentele din Piata Victoriei din 10 august anul trecut. Si care de acum va avea adjunct sef de stat major, unul pe logistica si unul pentru pregatire si resurse umane, ca tot e ”criza” in MAI!

DGPI … IGJR… urmeaza DGA!

Iata insa ca nici nu a apucat bine Rares Vaduva sa preia cu totul fraiele Directiei Generale de Protectie Interna, ca deja a fost declansata o noua operatiune de tip ”blitzkrieg” pentru preluarea Inspectoratului General al Jandarmeriei Romane. Prin intermediul omului de incredere de la DGPI, colonel Cezar Ilie Medvichi, cel care nu mai asteapta decat plecarile lui Cucos si a lui Sindile la Bruxelles si, respectiv, DGMO dn MAI pentru semnarea ”firmanului” de cater Carmen Dan. 02sdsf03 ”Doi s’ un sfert” preia Jandarmeria!Cea care ar fi autorizat deja si o alta operatiune solicitata insistent de catre noii ”stapani ai Internelor” privind declansarea unui veritabil ”atac raider” asupra Directiei Generale Anticoruptie. Iar preluarea structurii anticoruptie a ministerului, acolo unde teleormaneanul  Daniel Tom Tica este gata ”incalzit” sa preia sefia DGA este cu atat mai presanta, fiind vorba de o adevarata cursa contracronomentru.  Mai ales ca, dupa cum dezvaluiam recent, anchetele privind ”stapanii casutelor” din MAI avanseaza pe repede inainte, fie ca este vorba  de concursurile ”blatuite” ale detasatilor sau de primirea necuvenita a unor locuinte de serviciu. Iar ”baricadarea” conducerii MAI pe ”linia Melnic” este  explicata de graba cu care secretarul general adjunct forteaza implementarea modificarii Ordinului 140/2016, pentru ca toti sefii actuali imputerniciti pe functii de ministrul Carmen Dan sa nu mai dea concurs pentru a ramane la conducere, ci doar sa prezinte un plan managerial. Iar chestorul Melnic chiar ca are de ce sa se grabeasca… Fara a ne referi aici musai la faptul ca o noua comisie prezidata de chiar buna prietena a sotiei sale, Veronica Natalia Stoica a confirmat la contestatie nota de doar 5,27 luata de comisarul sef Emilia Mihaela Melnic la concursul la care a participat singura pentru postul de director general administrativ al Academiei de Politie ”Alexandru Ioan Cuza”. Cat mai degraba la identificarea si deja dezgroparea ”scheletilor” lui Melnic din ”gropile comune” de la DGRMU, dupa cum se va vedea mult mai curand decat se asteapta unii…


6 comentarii to ”Doi s’ un sfert” preia Jandarmeria!

  1. PRICEPUTU I.

    STRUCTURA ORGANIZATORICA A SISTEMULUI DE ORDINE PUBLICA ATAT LA NIVEL CENTRAL (national) CAT SI OPERATIV ESTE INADECVATA CERINTELOR OBIECTIVE IMPUSE DE REGIMUL SOCIAL EXISTENT SI DE EXIGENTELE impuse de LUMEA MODERNA CIVILIZATA.
    Structura organizatorica a sistemului contine paralelisme si configuratii schematice care genereaza ineficienta interoperationala, operativa si judiciara risipa de resurse si confuzii interne si externe favorizand aparitia de conflicte de competenta si de interese, precum si practicarea cenzurii in exercitarea actului politienesc sau/si de justitie.
    Multe din structuri, centrale si teritoriale de birouri, servicii, sectoare si divizii (ex. ultimile tipuri de structuri abordate discretionar in cadrul Directia de Audit Intern si D.G.I.P.I.), directii si directii generale, au fost infiintate in mod discretionar si sunt supradimensionate, in scopul rezolvarii unor interese (CE TIN DE SINECURISM) mai putin legitime de grup si nu pentru ca ar fi necesar sa corespunda nevoilor obiective impuse de realizarea performantelor în domeniile ce tin de ordine publica si judiciar.
    Mentinerea structurilor existente in cadrul aparatului central al M.A.I. nu permite descentralizarea deciziei si folosirea eficienta si oportuna a resurselor materiale, financiare sau umane de catre organizatiile teritoriale in eficientizarea operativa si cea judiciara.
    Structurile organizatorice ale celor trei entitati D.G.I.P.I., D.G.A. din M.A.I. si D.N.A. din cadrul Ministeruilui Public sunt atipice de tip administrativ si nu operativ asa cum o cere realitatea obiectiva si stiintifica deoarece sunt infiintate subunitati corespndente in fiecare judet unde se mentine la nivel superior cardasia negocierilor BANDITESTI intre faptuitori si justitiari. Aceasta stare de fapt determina interes din partea autoritatilor (organizatiilor) in cauza, pentru mentinerea vesnica a structurilor teritoriale si nu se va cauta solutii pentru diminuarea ori lichidarea fenomenelor atisociale vizate .
    Paralelisme si conflicte de competenta exista atat intre componentele interne ale sistemului cat si intre acestea si alte institutii ale statului precum intre I.G.P.R., I.G.P.F. si I.G.J.R., referitor la, atributiile pe linie de ordine publica si combatere a crimei organizate, intre D.G.I.P.I. si S.R.I., pe linia combateri terorismului si sigurantei nationale, intre D.G.I.P.I. si unele directii judiciare ale I.G.P.R. (D.O.S., D.S.O.I si alte componente operative), pe linia culegerii de informatii, intre D.G.A din MAI si D.N.A din Parchetul General referitor la combaterea coruptiei interne, intre D.G.A si D.G.I.P.I privitor la culegerea de informatii pe linie de coruptie, intre D.G.A si conducerile fiecarei structuri ale sistemului care au prin reglementari atributii esentiale in prevenirea si combaterea actelor imorale, intre I.G.J.R. si S.P.P. referitor la paza obiective si demnitari, etc.
    Conflicte de competenta (teritoriala) exista si intre Politia Capitalei si I.P.J. Ilfov datorita unei administratii publice teritoriale atipice si total ineficiente (autorii multor infractiuni(NU PUTINE) comise pe raza unei entitati administrative, din cele doua, locuiesc pe teritoriul celeilalte). Aceste entitati politienesti ar putea forma, daca factorii decizionali ar dori atingerea standardelor europene, Politia Metropolitana, ce ar avea ca si efect economisirea de resurse si in acelasi timp valorificarea superioara a POLITISTILOR si aceleeasi baze de date operative.
    Conflicte de interese exista intre unele structuri centrale care vor sa detina monopolul asupra anumitor activitati si cele teritoriale operative care isi doresc pentru buna functionare un anumit grad de independenta in valorificarea resurselor proprii si in procesul de adoptare a unor decizii cat mai pertinente si optime precum si eliminarea cenzurarii informatiilor judiciare pentru realizarea unui management politienesc JUDICIAR performant.
    In cadrul M.A.I exista conflicte de competenta dar si de interese, majore intre Directia de Combatere a Crimei Organizate a I.G.P.R. si Agentia Nationala Antidrog din organigrama ministerului, Directia de Combatere a Crimei Organizate a I.G.P.R. si Agentia Nationala Impotriva Traficului de Persoane tot din organigrama ministerului, deoarece din punct de vedere al obiectului de activitate, reprezinta doua tipuri de organizatii din care D.C.C.O. se ocupa de combaterea criminalitatii (activitati de natura politieneasca) si celalte doua de protejarea si consilierea victimelor (activitati sociale si medico-psihologice).
    Aceste doua tipuri de structuri nu pot fi conduse de catre aceeasi comanda, deoarece unul dintre domenii este cu specific politienesc JUDICIAR de prim rang ce trebuie supus controlului judiciar de catre Parchet si celalalt pentru monitorizarea victimelor criminalitatii organizate trebuie sa fie in atentia Ministerului Sanatatii sau/si a Muncii si nu numai (in lumea civilizata nu exista structuri politienesti care sa aiba in interiorul sau agentii de protejare a victimilor, organizatii de tipul A.N.A. si A.N.I.T.P. acestea functioneaza in mod obligatoriu in structura societatii civile).
    Despre ceea ce a fost inainte de aparitia A.N.A. in domeniul antidrog, cum s-a infiintat aceasta agentie, cat de ilegal a functionat si ce ispravi teribile s-au petrecut cu si in interiorul aceastei structuri si mai apoi despre circul desfiintarii autonomiei acesteia se pot scrie multe romane inclusiv cu tematica de „sansfiction”. Cert este faptul ca atat A.N.A. cat si A.N.I.T.P. trebuie sa functioneze in afara M.A.I., dupa modelul european, cu care cele doua entitati pot relationa doar pe baza de protocoale.
    Negasirea locului stabil intr-o organigrama a celor doua agentii (ba la minister ba la I.G.P.R.) naste mari semne de intrebare atat cu privire la eficienta operativa in cele doua domenii acute la nivel national si european cat si referitor la risipirea resurselor.
    Infuzia fortata (fie si temporar) in structurile birocratice si operative ale Politiei Romane a personalului ce a apartinut A.N.A. si A.N.I.T.P. si care a fost incadrat (selectat) pe alte criterii si principii total neperformante mai ales pentru structurile operative a adus grave prejudicii atat muncii specifice cat si statutului politistului cu atat mai mult celor din aparatul central.
    Tot sub aspectul conflictului de interese este de retinut si subordonarea D.G.I.P.I. si D.G.A conducerii ministerului, ceea ce le confera celor doua structuri un pronuntat caracter politic.
    Aceasta subordonare s-a dovedit, practic, cu claritate, a fi una nefireasca pentru bunul mers al sistemului judiciar, prin scandalurile mediatice care au avut loc in legatura cu acuzele aduse de conducerile celor doua unitati pentru presiunile politice exercitate asupra lor, dar si pentru modul cum sau in ce scop managerii acestor organizatii si nu numai au utilizat produsele munci lor specifice.
    Subordonarea celor doua structuri (D.G.I.P.I. si D.G.A) factorilor POLITICI nu are asemanare sau corespondenta in tarile din U.E. ori cu democratie reala. Situatia existenta nu permite aplicarea principiului separatiei puterilor in stat, cea judiciara, de cea executiva (referitor la gestionarea informatiei judiciare din punct de vedere legal-procedural numai procurorul poate sa dispuna, aceasta nu trebuie se fie supusa judecatii sau deciziei unor persoane aflate in sfera politica sau sub inflienta vreunui factor politic) si impiedica astfel infaptuirea cu celeritate si obiectivitate a actului de dreptate sau de justitie sociala.
    In vederea optimizarii, cheltuirii banului public, infaptuirii actului politienesc, a unui sistem de ordine publica integrat, eficient precum si pentru redarea increderii populatiei in institutiile emblematice ale statului, trebuie valorificate si puse in opera prevederile art.17-21 din legea 218/2002 si ale H.G. nr.787/2002 privind Regulamentul de organizare si functionare a A.T.O.P. (Autoritatii Teritoriale de Ordin Publica).
    Trebuie abrogata Legea nr. 155/2010 pentru a fi eliminate conflictele de competenta “si institutionale” existente intre politia comunitara-locala, (definita ca fiind un fel de struto -camila conceputa dupa imaginatia unor primari alesi pe mici si bere oferite alegatorilor in campania electorala, animata de ideile fanteziste ale unor fosti activisti P.C.R. care, in fapt, este folosita pentru intimidare, amenintare sau ca mijloc de estorcare a bugetelor locale si ale cetatenilor de ex. structurile politiilor comunitare sau locale au sedii in apartapentele sau vilele, detinute de unii „baieti destepti” pentru care se platesc din bani publici -bugetele locale- pentru chirii multe zeci de mii de euro pe luna) si cea nationala deoarece datele statistice arata ca in actualele conditii suntem statul cu cele mai multe forte de ordine publica, din U.E. raportate la nr. populatiei si cu rezultatele cele mai nesatisfacatoare in domeniu sigurantei cetateanului). Legea 155/2010 – Legea politiei locale – este un act normativ care a complicat si mai mult confuziile referitoare la competentele materiale si teritoriale existente in sistemul de ordine si siguranta publica. Aceasta prevede reglementari in contradictie cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 din 12/07/2001 privind regimul juridic al contraventiilor actualizata. Legea in cauza a fost emanata din ambitii eschibitioniste ale unor fantezisti rataciti in politica romaneasca fie si pentru a-si satisface scopurile meschine (neligitime). Legea 155/2010 este o aberatie juridica deoarece ofera aceleasi competente judiciare detinute de politia statala (materiale dar si teritoriale) unor structuri fantomatice cu angajati ce nu au pregatirea juridica necesara iar cazierul unora este de neinchipuit. Aceasta lege dovedeste clar cata lipsa de rigoare si exigenta exista in procesul de elaborare a sistemului legislativ din Romania.
    Necesitatea obiectiva a controlului judiciar asupra procesului de investigare a infractionalitatii impune ca activitatile specifice referitoare la evidenta si cazier judiciar sa fie gestionate de catre Ministerul Justitiei ca si administrarea logistica a aresturilor aflate in prezent in responsabilitatea Politiei Romane.
    Aceste MARI deficiente EXISTENTE reliefeaza atat lipsa organizari eficiente a sistemului de ordine publica cat si de infaptuire a justitiei INTR-UN STAT DE DREPT dar si existenta unei risipe enorme de resurse materiale, umane si financiare FARA NOIMA.

    • Comisarul de la votre dăm!

      Nu stiu cine ESTI, dar esti BUN. Salutări.

  2. MILITARU C.

    DGIPI este o structura de informatii, cu subordonare directa GUVERNULUI (situatie nemaintalnita in tarile din U.E. sau cu democratie reala), a fost infiintata dupa evenimentele petrecute in 1989, din motive istorice conjuncturale pentru a se oferi de munca unor cadre ce au apartinut vechiului sistem de informatii existent pana in 1990. La aceasta fosta U.M. 0962 sau U.M. 0215 Bucuresti au activat si multi indivizi „dubiosi” care au influientat in sens negativ cultura organizationala a institutiei uneori chiar au manifestat atitudini ostile fata de mersul natural democratic al unitatii in interesul societatii romanesti.
    Fara just temei in perioada 2003-2004 din cadrul acestei structuri sub evidenta si/sau gestionarea sa, a inceput detasarea de personal, platit in valuta, (PILOSI) la ambasadele Romaniei din strainatate sub pretextul prestarii unor misiuni de atasat al MAI desi la fiecare ambasada se regasesc cadre SIE care asigura toate cele necesare specifice serviciilor speciale ori secrete. Acest personal cu familiile respective trebuie chemat urgent in tara ocazie cu care sumele aferente, irosite fara noima, sa fie realocate pentru rezolvarea unor situatii aflate in criza de fonduri.
    Jandarmeria Româna, prin structurile specializate, functioneaza conform prevederilor legii sale organice (Legea nr. 550/2004, privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române).
    In 1990 fostele „Trupe de securitate” (cu competente, superioare, asupra fostei militii) din M.I. au fost transformate printr-un simplu act normativ (Hotărârea de Guvern nr.0749 din 5 iulie 1990) in „Comandamentul Trupelor de Jandarmi”.
    Acest departament mentine continuu fata de Politia Romana o anumita stare de rivalitate, nascuta din dorinta „jandarmilor neresemnati dupa cele intimplate in 1989” de a redobandi (din superioritatea avuta fata de politisti in vechiul regim) cat mai multe competente materiale si teritoriale in domeniul sigurantei si ordinii publice.
    Situatia a fost intretinuta ori amplificata si de unii factori de decizie ai puterii politice si cei ai puterii rezervate, care in cele din urma au dovedit, ca de fapt, in sens, democratic sunt ostili eficientizarii sistemului de ordine publica,
    Drept urmare institutia I.G.J.R. si-a atribuit si prevazut in mod hazardant cat mai extinse competente in domeniul sigurantei si ordinii publice, de mentionat fiind urmatoarele;
    – Apărarea ordinii şi liniştii publice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a proprietăţii publice şi private(?);
    – Prevenirea şi descoperirea(?) infracţiunilor şi a altor încălcări ale legilor în vigoare;
    – Combaterea actelor de terorism(?);
    – Protecţia instituţiilor fundamentale ale statului;
    – Executarea unor misiuni internaţionale(?);
    Potrivit „Strategiei de realizare a ordinii şi siguranţei publice” (H.G. nr. 196/2005 – a se vedea ca acest act normativ nu are avizul CSAT si in loc de ministru de interne este semnata cu “P” de un secretar de stat), “Jandarmeria Română, este componentă a forţelor principale ale sistemului de ordine publică, fiind abilitată prin lege să exercite “dreptul de poliţie al statului (?)”, reprezentând componenta de bază a structurilor destinate să gestioneze problematica din domeniul ordinii publice în timp de pace sau pe timpul stării de urgenţă”.
    In cadrul legal de reglementare a activităţii I.G.J.R. se mai invoca si Codul de procedură penală prin care se stabileşte dreptul jandarmilor de a constata fapte de natură penală pe timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu (art. 214), (încadrând totodată Jandarmeria Română în categoria instituţiilor cu responsabilităţi în cadrul procesului penal (?), prin stabilirea în sarcina acestei instituţii a unor obligaţii specifice: asigurarea respectării măsurilor preventive şi a obligaţiilor stabilite de instanţă pe timpul amânării executării pedepselor, precum şi executarea mandatelor de aducere.
    Cu ocazia reproiectarii schemei organizatorice, este necesar sa fie excluse din functionarea I.G.J.R. conflictele de competenta existente, respectiv, fata de politia de ordine publica, cea judiciara si locala(comunitara), de SPP si SRI si in acelasi timp sa fie externalizate actvitatile care sunt pretabile si aduc prin aceste operatiuni eficienta comandamentului de arma , DUPA MODELUL FRANCEZ SAU ITALIAN ORI ELVETIAN.

  3. Gicu

    Si acum atasatura e plina de ofiteri DGIPI. E o regula ca daca la concurs participa si ofiter DGIPI acela va pleca sigur. Cartile sunt facute la DAERI, structura care coordoneaza atasatii.
    De la sef de serviciu la director sunt toti implicati in acest “blat”. Poti sa inveti cat vrei, nu pleci atasat. Am incercat de cateva ori fara succes. Ma mut la DGIPI poate asa plec. O mizerie fara margini.

  4. Petrisor

    Ma a murit chioru!

  5. Petrisor

    Ehihihi,pacaleala de 1 aprilie… V-ar pute voua…


    
Ziarul National
Recomandarile zilei 22-04-2019
 
Multumim pentru apreciere!
NU, multumesc!