Seful Politiei Capitalei a fost schimbat ULTIMA ORA:
DEZVALUIRI Ai o poveste fotografii, sau materiale audio/video care crezi ca merita sa fie publicate?
Scrie-ne pe pont[@]national.ro (fara [ ]) sau completeaza formularul de AICI!
Home » Dezvaluiri » Catalin Tache » DIICOT cere MAI unirea DGA cu ”Crima Organizata”!

DIICOT cere MAI unirea DGA cu ”Crima Organizata”!

Autor:

Am intrat in posesia unui document  incendiar, prin care procurorul sef al DIICOT, Oliver Felix Banila ii cere ministrului de Interne, Carmen Dan sa accepte declansarea unei adevarate revolutii organizatorice in cadrul MAI, prin comasarea Directiei Generale Anticoruptie si a Directiei de Combatere a Criminalitatii Organizate intr-o noua structura. Este vorba de infiintarea unei noi Directii Generale de Combatere a Criminalitatii Organizate  si a Coruptiei,  care sa fie ”partener strategic” al DIICOT, urmand sa-i asigure astfel  ”materia prima” de politisti judiciari.

 

02 03 14 DIICOT cere MAI unirea DGA cu ”Crima Organizata”!Astfel, in concluzia documentului care bulverseaza pur si simplu un Minister de Interne oricum naucit de dezvaluirea de ultima ora a ”retragerii de onoare” a lui Carmen Dan pe listele electorale ale PSD-ului pentru  europarlamentare se subliniaza negru pe alb ca ”DIICOT doreste sa devina partenerul  Ministerului Afacerilor Interne in initierea si concretizarea unui demers comun menit sa dezvolte in cadrul acestui minister a unei structuri de politie specializata, calificata, apta sa desfasoare activitati de cercetare penala in toate cauzele aflate in competenta materiala a DIICOT. 02 0asa3 1 DIICOT cere MAI unirea DGA cu ”Crima Organizata”!Solutia fireasca, de natura sa sprijine o abordare multilaterala in vederea combaterii criminalitatii organizate, a terorismului, a finantarii terorismului si a coruptiei care le insoteste este crearea in cadrul Ministerului Afacerilor Interne a Directiei Generale de Combatere a Criminalitatii Organizate si a Coruptiei, prin comasarea Directiei Generale Anticoruptie cu Directia de Combatere a Criminalitatii Organizate”.

Vor  FBI romanesc

De asemenea, adresa se incheie prin alte cateva argumente aduse in discutie de procurorul sef al DIICOT, cum ar fi ca ”Directia Generala de Combatere a Criminalitatii Organizate si a Coruptiei din cadrul  Ministerului Afacerilor Interne ar reuni competenta materiala a celor doua structuri existente, asigurand planificarea si executarea unitara a activitatilor/actiunilor specifice. Astfel, DIICOT ar avea in cadrul Ministerului Afacerilor Interne un partener solid, cu o buna acoperire teritoriala, dotari logistice superioare si o resursa umana calificata”. 02asa 03 3 DIICOT cere MAI unirea DGA cu ”Crima Organizata”!De asemenea, se insista asupra faptului ca ”prezentul demers nu are un caracter inovativ, fiind doar o radiografie exacta a situatiei actuale din Romania, cu o solutie inspirata din organizarea altor state dezvoltate, unde combaterea criminalitatii organizate, terorismului, finantarii terorismului si coruptiei care le insoteste sunt instrumentate de aceeasi structura : Statele Unite ale Americii – FBI, Marea Britanie – NCA, Israel – LAHAV, Germania – BKA, etc. Prin infiintarea Directiei Generale de Combatere a Criminalitatii Organizate si a Coruptiei in cadrul Ministerului Afacerilor Interne se va raspunde intereselor si necesitatilor de siguranta interna ale societatii romanesti si va crea premisele dezvoltarii cooperarii in plan international” este un ultim argument prin care noua conducere a DIICOT incearca sa o convinga pe Carmen Dan sa-si dea OK-ul, chiar pe sfarsitul mandatului sau in fruntea MAI  pentru acest proiect privind reorganizarea structurilor componente ale MAI.

Se canta prohodul DGA!

Iata ca Directia Generala Anticoruptie din cadrul MAI are toate sansele sa moara tot ”tanara speranta ” a sistemului, daca propunerea  DIICOT va fi avizata in cele din urma si de catre ministrul de Interne. Ceea ce ar reprezenta practic lovitura decisiva pentru ”sora mai mica” a DNA, structura care a debutat in forta, ce-i drept, cu entuziasm si rezultate, dar care dupa deturnarea la miez de noapte a Operatiunii ”Regina” de pe granita de Vest la vamile estice unde basarabenii practica de cand lumea micul trafic de frontiera nu a mai reusit sa-si revina niciodata. 02 0dfd3 DIICOT cere MAI unirea DGA cu ”Crima Organizata”!De asemenea, comasarea poate fi considerata si o lovitura ”pe persoana fizica” pentru chestorul Catalin Alexandru Ionita, cel care, la putina vreme dupa ce a pierdut sefia Politiei Romane, va ramane acum si fara cea a Directiei Generale Anticoruptie. Pentru ca in ”oferta de nerefuzat” pe care o face Internelor, DIICOT-ul nu lasa loc de nicio interpretare, noua ”pepiniera” de politisti judiciari care va infiinta sub titulatura de D.G.C.C.O.C. urmand a-si desfasura activitatea sub stricta supraveghere a structurii de Parchet condusa de Felix Banila. Cel care, fie vorba intre initiatii sistemului este greu de crezut ca este chiar el initiatorul acestui proiect cu adevarat surprinzator si menit sa creeze multe controverse in sistem. Mai ales ca momentul ales pare sa nu fie deloc unul intamplator, ambele Directii din cadrul MAI care ar urma sa fie comasate si puse practic ”la pachet” la dispozitia procurorilor DIICOT trecand in ultima vreme printr-un veritabil con de umbra, in ciuda traditionalelor bilanturi de an triumfaliste. Ceea ce nu va impiedica insa probabil producerea unor ”replici” puternice la acest ”cutremur” provocat de propunerea  DIICOT.

Scapati din mana

Pentru ca, daca ofiterii DGA au ajuns doar ”nasii nasilor” din trenuri, principalul repros care li se face fiind cu referire la timorarea de care dau dovada in aruncarea ”navodului” anticoruptie si asupra adevaratilor mahari din sistem, multumindu-se mai mult doar cu ”plevusca” agentilor rurali, cu cei de la ”crima organizata” lucrurile stau exact pe dos. Iar cei din structurile teritoriale mai ales au fost implicati in ultimii ani in nenumarate scandaluri monstru, fiind acuzati nu de putine ori chiar de catre proprii colegi de la alte birouri, servicii sau directii ca au ajuns un fel de ”stat in stat”. Mai mult chiar au existat si cazuri de ”structuri paralele” informative si chiar paramilitare create pe osatura ”brigazilor” de la combaterea crimei organizate. Iar cum in ultima vreme situatia era mai mult decat tensionata si la nivelul BCCO-ului bucurestean,  eventuala ”inghitire” a Directiei de catre ”struto-camila” dorita de DIICOT ar ”nivela” influentele manifestate de catre ”factiunile” care se afla intr-un razboi fratricid pe viata si pe moarte, unul mediat de cele mai multe ori chiar de catre cei de la Directiunea de Operatiuni Speciale. Si chiar daca ”puii” chestorului Liviu Vasilescu pot rasufla momentan usurati, sursele noastre sustin ca este ultima oara cand le trece ”glontul” reorganizarii pe la ureche, cat de curand viitoarea conducere a MAI urmand sa treaca la ”next level” al jocului de-a reorganizarea mascata a ministerului, prin absorbtia DOS, cel mai probabil de catre structurile DGPI.

E ”foame” de politisti

Fiind vorba de un document cu un statut special nu vom publica integral ”scrisorica” intrata in posesia noastra, cel putin pentru a-i oferi astfel ministrului Carmen Dan ragazul de timp necesar pentru a lua o decizie  pe un proiect atat de transant. Insa dincolo de ”gargara” obisnuita in astfel de cazuri cu alinierea la recomandarile organismelor internationale si intarirea cooperarii interinstitutionale, din tot documentul conceput de cei de la DIICOT se mai remarca doua idei principale. Prima este ca ” DIICOT resimte din ce in ce mai acut lipsa unei structuri de politie judiciara puternice, in care recrutarea ofiterilor de politie judiciara sa poata fi realizata pe baza competentelor profesionale si cunostintelor de specialitate in materie”. Ceea ce poate anticipa o alta viitoare miscare si anume trecerea noii Directii in subordinea DIICOT. Dar si o a doua concluzie-avertisment, care ar trebui deja sa dea fiori multora:”Coruptia din sectorul privat se afla mult mai putin in dezbatere publica decat coruptia din sectorul public. Se considera, probabil, ca nu afecteaza atat de acut bugetul statului asa cum se intampla cu cea din urma. La o analiza mai atenta insa, chiar si de perceptie,a prejudiciului pe care coruptia din sectorul privat il aduce bugetului , lucrurile incep sa se nuanteze”… Brrr, miroase a ”DIICOT, noua DNA”…


14 comentarii to DIICOT cere MAI unirea DGA cu ”Crima Organizata”!

  1. Dorina

    Mai bine mai multi specialisti, decat mai multi sefi… Satisfactia reusitei e incomensurabila… cea a sefiei… e ceva doar… Daca insa esti un sef care in scurt timp scoate subalterni mult mai destepti decat el… e ceva.

    Ma bucur ca cineva s-a decis sa restructureze in sfarsit MAI! Sa ii scoata din bocanci si sa le ia epoletii… sa ii oblige sa fie inteligenti! Carmen Dan poate pleca linistita, a fost ca apa sfintita! … si ea… Singurul element distinct a fost faptul ca e blonda…

    • Stindardul rosu

      Totul pentru KGB izarea cat mai rapida a tutur structurilor justitie. Nu putem sa le controlam, le comasam cu altii instituii deja controlate si rezolvam problema.

  2. Dorina

    Bravo Felix! Un gest cu adevarat patriotic!

    • MAMA LOR DE HOŢI

      Numai că DGA conform legii este sructura care se ocupă de prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului MAI. BCCO se ocupă de combaterea infracţiunilor comise de grupările infracţionale, în special infracţiuni privind traficul de persoane, traficul de droguri, macrocriminalitatea economică, fraude informatice, etc. De corupţie se ocupă DNA prin lege. Este adevărat că şi DIICOT are competenţe pe corupţie dar obiectul principal de activitate este cel anterior. Ori, la nivelul IGPR există DCCO şi BCCO la nivel teritorial cu o încadrare suficientă. Mai bine dl procuror şef ar încerca o soluţie de eficientizare a acestei structuri MAMUT. Au fost rezultate foarte bune atât la DGA cât şi la DCCO dar în prezent şefilor acestor structuri le este frică să mai acţioneze pentru că orice dosar de amploare deranjează politicul, în special pe cei de la PSDRAKNEA. Aşa că maibine îşi ţin de scaune băieţii şi freacă menta pe bani mulţi.

    • Stindardul rosu

      Oare l-o fi sunat pe Putin inainte sa trimita propunea asta “geniala” ?

  3. AUDITUL

    STRUCTURA ORGANIZATORICA A SISTEMULUI DE ORDINE PUBLICA ATAT LA NIVEL CENTRAL CAT SI OPERATIV ESTE INADECVATA CERINTELOR OBIECTIVE IMPUSE DE REGIMUL SOCIAL EXISTENT SI DE EXIGENTELE LUMII CIVILIZATE

    Structura organizatorica a sistemului contine paralelisme si configuratii schematice care genereaza ineficienta interoperationala, operativa si judiciara risipa de resurse si confuzii interne si externe favorizand aparitia de conflicte de competenta si de interese, precum si practicarea cenzurii in exercitarea actului politienesc sau de justitie. Multe din structuri, centrale si teritoriale de birouri, servicii, sectoare si divizii (ultimile tipuri de structuri adoptate discretionar in cadrul Directia de Audit Intern si D.I.P.I.), directii si directii generale, au fost infiintate in mod discretionar si sunt supradimensionate, in scopul rezolvarii unor interese mai putin legitime de grup si nu pentru ca ar fi necesar sa corespunda nevoilor obiective impuse de realizarea performantelor în cele doua domenii, ordine publica si judiciar.
    Mentinerea structurilor existente in cadrul aparatului central al M.A.I. nu permite descentralizarea deciziei si folosirea eficienta si oportuna a resurselor materiale, financiare sau umane de catre organizatiile teritoriale in eficientizarea operativa si cea judiciara.
    Structurile organizatorice ale celor trei entitati D.G.I.P.I., D.G.A. din M.A.I. si D.N.A. din cadrul Ministeruilui Public sunt atipice de tip administrativ si nu operativ asa cum o cere realitatea obiectiva si stiintifica deoarece sunt infiintate subunitati corespndente in fiecare judet unde se mentine la nivel superior cardasia negocierilor intre faptuitori si justitiari. Aceasta stare de fapt determina interes din partea autoritatilor (organizatiilor) in cauza, pentru mentinerea vesnica a structurilor teritoriale si nu se va cauta solutii pentru diminuarea ori lichidarea fenomenelor atisociale vizate .
    Paralelisme si conflicte de competenta exista atat intre componentele interne ale sistemului cat si intre acestea si alte institutii ale statului precum intre I.G.P.R., I.G.P.F. si I.G.J.R., referitor la, atributiile pe linie de ordine publica si combatere a crimei organizate, intre D.G.I.P.I. si S.R.I., pe linia combateri terorismului si sigurantei nationale, intre D.G.I.P.I. si unele directii judiciare ale I.G.P.R. (D.O.S., D.S.O.I si alte componente operative), pe linia culegerii de informatii, intre D.G.A din MAI si D.N.A din Parchetul General referitor la combaterea coruptiei interne, intre D.G.A si D.G.I.P.I privitor la culegerea de informatii pe linie de coruptie, intre D.G.A si conducerile fiecarei structuri ale sistemului care au prin reglementari atributii esentiale in prevenirea si combaterea actelor imorale, intre I.G.J.R. si S.P.P. referitor la paza obiective si demnitari, etc.
    Conflicte de competenta (teritoriala) exista si intre Politia Capitalei si I.P.J. Ilfov datorita unei administratii publice teritoriale atipice si total ineficiente (autorii multor infractiuni comise pe raza unei entitati administrative, din cele doua, locuiesc pe teritoriul celeilalte). Aceste entitati politienesti ar putea forma, daca factorii decizionali ar dori atingerea standardelor europene, Politia Metropolitana, ce ar avea ca si efect economisirea de resurse si in acelasi timp valorificarea superioara a aceleeasi baze de date operative.
    Conflicte de interese exista intre unele structuri centrale care vor sa detina monopolul asupra anumitor activitati si cele teritoriale operative care isi doresc pentru buna functionare un anumit grad de independenta in valorificarea resurselor proprii si in procesul de adoptare a unor decizii cat mai pertinente si optime precum si eliminarea cenzurarii informatiilor judiciare pentru realizarea unui management politienesc JUDICIAR performant.
    In cadrul M.A.I exista conflicte de competenta dar si de interese, majore intre Directia de Combatere a Crimei Organizate a I.G.P.R. si Agentia Nationala Antidrog din organigrama ministerului, Directia de Combatere a Crimei Organizate a I.G.P.R. si Agentia Nationala Impotriva Traficului de Persoane tot din organigrama ministerului, deoarece din punct de vedere al obiectului de activitate, reprezinta doua tipuri de organizatii din care D.C.C.O. se ocupa de combaterea criminalitatii (activitati de natura politieneasca) si celalte doua de protejarea si consilierea victimelor (activitati sociale si medico-psihologice).
    Aceste doua tipuri de structuri nu pot fi conduse de catre aceeasi comanda, deoarece unul dintre domenii este cu specific politienesc JUDICIAR de prim rang ce trebuie supus controlului judiciar de catre Parchet si celalalt pentru monitorizarea victimelor criminalitatii organizate trebuie sa fie in atentia Ministerului Sanatatii sau/si a Muncii si nu numai (in lumea civilizata nu exista structuri politienesti care sa aiba in interiorul sau agentii de protejare a victimilor, organizatii de tipul A.N.A. si A.N.I.T.P. acestea functioneaza in mod obligatoriu in structura societatii civile).
    Despre ceea ce a fost inainte de aparitia A.N.A. in domeniul antidrog, cum s-a infiintat aceasta agentie, cat de ilegal a functionat si ce ispravi teribile s-au petrecut cu si in interiorul aceastei structuri si mai apoi despre circul desfiintarii autonomiei acesteia se pot scrie multe romane inclusiv cu tematica de „sansfiction”. Cert este faptul ca atat A.N.A. cat si A.N.I.T.P. trebuie sa functioneze in afara M.A.I., dupa modelul european, cu care cele doua entitati pot relationa doar pe baza de protocoale.
    Negasirea locului stabil intr-o organigrama a celor doua agentii (ba la minister ba la I.G.P.R.) naste mari semne de intrebare atat cu privire la eficienta operativa in cele doua domenii acute la nivel national si european cat si referitor la risipirea resurselor.
    Infuzia fortata (fie si temporar) in structurile birocratice si operative ale Politiei Romane a personalului ce a apartinut A.N.A. si A.N.I.T.P. si care a fost incadrat (selectat) pe alte criterii si principii total neperformante mai ales pentru structurile operative a adus grave prejudicii atat muncii specifice cat si statutului politistului cu atat mai mult celor din aparatul central.
    Tot sub aspectul conflictului de interese este de retinut si subordonarea D.G.I.P.I. si D.G.A conducerii ministerului, ceea ce le confera celor doua structuri un pronuntat caracter politic.
    Aceasta subordonare s-a dovedit, practic, cu claritate, a fi una nefireasca pentru bunul mers al sistemului judiciar, prin scandalurile mediatice care au avut loc in legatura cu acuzele aduse de conducerile celor doua unitati pentru presiunile politice exercitate asupra lor, dar si pentru modul cum sau in ce scop managerii acestor organizatii si nu numai au utilizat produsele munci lor specifice.
    Subordonarea celor doua structuri (D.G.I.P.I. si D.G.A) factorilor POLITICI nu are asemanare sau corespondenta in tarile din U.E. ori cu democratie reala. Situatia existenta nu permite aplicarea principiului separatiei puterilor in stat, cea judiciara, de cea executiva (referitor la gestionarea informatiei judiciare din punct de vedere legal-procedural numai procurorul poate sa dispuna, aceasta nu trebuie se fie supusa judecatii sau deciziei unor persoane aflate in sfera politica sau sub inflienta vreunui factor politic) si impiedica astfel infaptuirea cu celeritate si obiectivitate a actului de dreptate sau de justitie sociala.
    In vederea optimizarii, cheltuirii banului public, infaptuirii actului politienesc, a unui sistem de ordine publica integrat, eficient precum si pentru redarea increderii populatiei in institutiile emblematice ale statului, trebuie valorificate si puse in opera prevederile art.17-21 din legea 218/2002 si ale H.G. nr.787/2002 privind Regulamentul de organizare si functionare a A.T.O.P. (Autoritatii Teritoriale de Ordin Publica). Trebuie abrogata Legea nr. 155/2010 pentru a fi eliminate conflictele de competenta “si institutionale” existente intre politia comunitara-locala, (definita ca fiind un fel de struto -camila conceputa dupa imaginatia unor primari alesi pe mici si bere oferite alegatorilor in campania electorala, animata de ideile fanteziste ale unor fosti activisti P.C.R. care, in fapt, este folosita pentru intimidare, amenintare sau ca mijloc de estorcare a bugetelor locale si ale cetatenilor de ex. structurile politiilor comunitare sau locale au sedii in apartapentele sau vilele, detinute de unii „baieti destepti” pentru care se platesc din bani publici -bugetele locale- pentru chirii multe zeci de mii de euro pe luna) si cea nationala deoarece datele statistice arata ca in actualele conditii suntem statul cu cele mai multe forte de ordine publica, din U.E. raportate la nr. populatiei si cu rezultatele cele mai nesatisfacatoare in domeniu sigurantei cetateanului). Legea 155/2010 – Legea politiei locale – este un act normativ care a complicat si mai mult confuziile referitoare la competentele materiale si teritoriale existente in sistemul de ordine si siguranta publica. Aceasta prevede reglementari in contradictie cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 din 12/07/2001 privind regimul juridic al contraventiilor actualizata. Legea in cauza a fost emanata din ambitii eschibitioniste ale unor fantezisti rataciti in politica romaneasca fie si pentru a-si satisface scopurile meschine (neligitime). Legea 155/2010 este o aberatie juridica deoarece ofera aceleasi competente judiciare detinute de politia statala (materiale dar si teritoriale) unor structuri fantomatice cu angajati ce nu au pregatirea juridica necesara iar cazierul unora este de neinchipuit. Aceasta lege dovedeste clar cata lipsa de rigoare si exigenta exista in procesul de elaborare a sistemului legislativ din Romania.
    Necesitatea obiectiva a controlului judiciar asupra procesului de investigare a infractionalitatii impune ca activitatile specifice referitoare la evidenta si cazier judiciar sa fie gestionate de catre Ministerul Justitiei ca si administrarea logistica a aresturilor aflate in prezent in responsabilitatea Politiei Romane.
    Aceste deficiente reliefeaza atat lipsa unei organizari eficiente a sistemului de ordine publica si de infaptuire a justitiei cat si existenta unei risipe de resurse materiale, umane si financiare FARA NOIMA.

  4. AUDITUL

    Eficientizarea activitatii operative interne impune fuzionarea, Corpului de Control cu anumite componente din D.G.A. (tinand cont de prevederile art. 22 din Legea 78/200) si cu structura care se ocupa de Protectia Interna din cadrul D.G.I.P.I. in urma careia sa se infiinteze o noua entitate sub denumirea „Departamentul Afaceri Interne” fara reprezentare teritoriala, care sa aiba ca atributii de baza; 1- evaluarea standardelor profesionale si a gradului de realizare a politicilor publice aplicate sau implementate in domeniile de responsabilitate ale ministerului si 2- gestionarea procedurilor judiciare, in legatura cu nerespectarea normelor de serviciu sau a cazurilor penale in care sunt implicate cadrele ministerului. Structura poate avea in componenta sa doua directii:
    – Directia de Combatere a Infractionalitatii Interne, comise de personalul ministerului in legatura cu indeplinirea sarcinilor de serviciu;
    – Directia de Evaluare a Sandardelor Profesionale si a Politicilor Publice aflate in gestionarea structurilor ministerului.
    Directia Generala Anticoruptie este un consumator ineficient de resurse si potrivit art. 22 din Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, se afla in conflict de competenta cu D.N.A.(este o struto-camila care de la infiintare a comis numai comedii judiciare. Structura este atipica, infiintata prin schimbarea abuziva, dupa 2 ani de la aprobarea data de Comisia Europeana, de catre un fariseu al timpului, a continutului initial al textului CONVENTIEI – pastrand nemodificat doar titlu – „Proiectului de twinning PHARE RO 02/IB/JH-07 Dezvoltarea MASURILOR anticoruptie in MAI” finantat prin Programul National PHARE 2002 ce a avut ca parteneri si coordonatori din Marea Britanie si Spania. Initial proiectul ponise cu scopul de a se infiinta Directia Afaceri Interne prin fuziunea DGIPI si Corpul de Control dar a esuat din cauza unor meschinarii puse in practica de un fariseu care a stopat derularea pt. 6 luni pana s-a aprobat reformularea propusa pe sest de catre el VULPEA). Structura organizatorica pare a fi proiectata sa protejeze actele imorale interne pentru a-si justifica existenta si nu pentru a le combate. Existenta la nivelul judetelor a structurilor de tip servicii cu birouri subordonate, nu se justifica sub nici un aspect cu atat mai putin in scop operativ. Herupismul care a stat la baza hotararii de infiintare a D.G.A. si apoi de extindere a structurilor sale centrale si teitoriale, denota faptul ca in M.A.I. coruptia interna este prognozata ca fiind un fenomen social vesnic (etern) si se va manifesta continuu (fara intrerupere) la cote maxime.
    Aceasta viziune este facilitata de situatia ca la nivelul ministerului nu s-a initiat niciodata o abordare sistemica de analiza temeinica, privind combaterea sau reducerea in mod sistematic, pe cale manageriala, a amenintarilor sau vulnerabilitatilor care determina mentinerea sau intretinerea fenomenului coruptie. Rezultatele „bifate” de aceasta directie (cu configuratie organizatorica de unitate administrativa si nu operativa) constau in principal in autodenunturile facute de poltisti sau functionari si rareori de victime ceea ce nu implica decat formalism, care pot fi solutionate in mod normal de instantele comune si nu de cele exceptionale care sa impuna vreo „dibacie anume” in descoperirea faptelor.
    4. – Directia Generala de Informatii si Protectie Interna este o structura de informatii, cu subordonare directa MINISTRULUI de interne (situatie nemaintalnita in tarile din U.E. sau cu democratie reala), a fost infiintata dupa evenimentele petrecute in 1989, din motive istorice conjuncturale pentru a se oferi de munca unor cadre ce au apartinut vechiului sistem de informatii existent pana in 1990. La aceasta fosta U.M. 0962 sau U.M. 0215 Bucuresti au activat si multi indivizi „dubiosi” care au influientat in sens negativ cultura organizationala a institutiei uneori chiar au manifestat atitudini ostile fata de mersul natural democratic al unitatii in interesul societatii romanesti.
    Fara just temei in perioada 2003-2004 din cadrul acestei structuri sub evidenta si/sau gestionarea sa, a inceput detasarea de personal, platit in valuta, (PILOSI) la ambasadele Romaniei din strainatate sub pretextul prestarii unor misiuni de atasat al MAI desi la fiecare ambasada se regasesc cadre SIE care asigura toate cele necesare specifice serviciilor speciale ori secrete.
    Acest personal cu familiile respective trebuie chemat urgent in tara ocazie cu care sumele aferente, irosite fara noima, sa fie realocate pentru rezolvarea unor situatii aflate in criza de fonduri.
    Daca partea din directie care are in competenta Protectia Interna va fuziona in cadrul „Departamentului de Afaceri Interne”, celelealte componente cu atributii informativ-operative care nu se regasesc in conflict de competenta cu alte institutii ale statului sau structuri din sistem trebuie subordonate sefului Politiei Romane pentru a valorifica produsul muncii lor, potrivit legii.

    Fuzionarea I.G.P.R.- Politia Romna cu I.G.P.F.- Politia de Frontiera si I.G.I.- Inspectoratul Genera pentru Imigrari intr-o singura institutie sub denumirea de Politia Romana.
    Caracteristicile operative asemanatoare ale celor trei entitati si necesitatea exploatarii in comun a unei singure baze de date operative, impune, pentru o functionare eficienta a sistemului de ordine si siguranta publica, necesitatea ca acestea sa aiba un management operativ comun

    • DAn

      Se “vede” cine a lucrat și la “organizare”. Bine scris până la concluzia cu “fuzionarea”… unde fasolea s-a întâlnit cu visul de veacuri al Fătălaului sau fătuloiului, care până la urmă tot de la IGPF a iesit la pensie. Pt. știința dvs. bazele de date sunt comune pe niveluri de acces. Alte interese meschine se ascund in concluzia mentionată. Să auzim de bine.

  5. Jul

    Avem atâta anticorupție ca zău i-aș uni ca poate poate prindem pe cineva…

  6. ??????

    Opinați totuși că rezultatele acțiunilor unor astfel de instituții ar trebui să le acopere și costurile de funcționare ?

  7. ??????

    Ăia din fotografie de sunt pe lângă autoturism, au coborât din același autoturism ?

  8. un mizantrop

    Mie lucrurile mi se par mai simple: pornind de la adevarul ca DIICOT are legaturi legale(!) cu SRI, toate dosarele lor fiind deschise prin exploatarea interceptarilor primite de la SRI “la sacosa”, sau prin sesizarile SRI, putinele adevarate fiind livrate “moca” de BCCO si lucrate de politie, e normal, ca SRI-ul adanc inradacinat in DIICOT si BCCO sa incerce fortarea ferestrelor dupa ce a fost dat afara cu protocoale cu tot (speram). DGA n-are nicio legatura cu DIICOT, decat atunci cand sesizeaza acest parchet, ca oricare alta institutie, daca apar date in dosare “de interes”, ca obiect de activitate fiind foarte apropiata de DNA, numai ca prin anuntata fuziune contranaturii, ajunge SRI-ul sa se oficializeze in MAI, reluand cavalcada politiei politice de unde a lasat-o la DNA. Pana nu se lamureste statutul de legalitate al DIICOT (cum, naiba, magistrati opriti de lege sa colaboreze cu serviciile au o asa simbioza cu SRI?!) si monstruoasa insailare Ordonanta 6/Pruna, care i-a dat (neconstitutional si impotriva legii organice dreptul SRI de a instrumenta dosare penale si a transformat DIICOT in Directia a V-a a Securitatii), ca parca si Parlamentul are protocoale cu SRI, de nu mai ies legile de infirmare a ticaloaselor ordonante, nici n-o sa fie pace in tara si orice astfel de infratire va fi privita cu suspiciune. Poate ar fi vremea sa aflam ca SRI e furnizor de servicii (informatiile) catre institutiile abilitate sa actioneze si nu coordonator al puterilor in stat, pe care pare sa le fi incalecat cu forta…
    P.S. Am mai spus asta, mai detaliat, mai logic (cred eu), dar a fost scurtcircuitat “mesajul” si a disparut…

  9. Dorina

    Monumentul UNIRII MAI a fost inaugurat! … 16,5

  10. SOCRATE

    ASTIA TOTI MERITA Varianta sexy a mesajului transmis de Florin Iordache in Parlament.

    http://www.national.ro/poza-zilei/poza-zilei-179-643263.html/


    
Ziarul National
Recomandarile zilei 11-12-2018
 
Multumim pentru apreciere!
NU, multumesc!