Haosul care a cuprins de ceva vreme clasa politica a produs atata deruta in cadrul legislativ al tarii, incat practic orice nou act normativ a ajuns sa fie supus „arbitrajului” Curtii Constitutionale.
Care astfel taie si spanzura in cele mai importante probleme ale statului roman, devenind nu doar la modul teoretic, dar si practic, institutia cea mai ravnita pentru cei care vor sa preia controlul Curtii.
Astfel ca Puterea si Opozitia deopotriva si-au facut un tel prioritar din a face si desface majoritati la nivelul Curtii Constitutionale, in speranta desarta ca astfel vor putea influenta deciziile acesteia in sensul dorit de unii sau altii dintre liderii politici.
Mai mult chiar, ditamai analistii s-au repezit sa se lanseze in teorii conform carora cine are majoritatea politica in Curtea Constitutionala ar guverna de fapt tara, fie si daca s-ar afla, in realitate, in Opozitie. Numai ca toata aceasta agitatie nu poate starni decat cel mult zambete celor care se afla cu adevarat la butoanele Curtii Constitutionale si care, pe zi ce trece, isi intaresc si mai mult majoritatea la nivelul celei mai inalte instante de arbitraj din tara.
O majoritate de-a dreptul surpinzatoare, ce-i adevarat, fie si daca tinem cont ca, dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia noastra, ea nu tine deloc cont nici de algoritmii politici, nici de recomandarile venite pe linie de partid.
Au deschis Cutia Pandorei
Toni Grebla era genul de judecator care nu dadea cu ciocanelul de lemn, ci izbea de-a dreptul cu pumnul in masa. Insa pasiunea sa extrema pentru struti l-a costat aproape totul. Iar ancheta care a condus la dezvaluirea vulnerabilitatii unor politicieni care, desi au ajuns pe asemenea functii prestigioase in statul roman, continua sa se pupe pe gura cu interlopii, sa imprumute bani de la ei si sa se incumetreasca intre ei a fost totodata un avertisment serios si pentru ceilalti judecatori.
Mai ales ca multi dintre acestia obisnuiau sa faca sluj in fata liderilor partidelor care ii trimisesera pe caldutele locuri de la Curtea Constitutionala. Institutie care, iata, nu reuseste inca sa iasa de sub zodia scandalurilor cu iz penal. Pentru ca anchetarea numirii judecatorului Mircea stefan Minea la Curtea Cosntitutionala nu face decat sa deschida o adevarata „cutie a Pandorei”, care s-ar putea dovedi mai mult decat riscanta. Cel putin pentru cei care stiu ei foarte bine cum au ajuns sa imbrace cea mai ravnita roba din intreaga Justitie din Romania.
„Leapsa” pentru PSD
Ultima mare batalie politica purtata pe scena Parlamentului Romaniei a fost cea pentru desemnarea unui nou judecator, in locul penalului Toni Grebla, la Curtea Constitutionala. Si unde noii liberali sperau sa dea marea lovitura, ceea ce ar fi reprezentat totodata si semnalul declansarii ofensivei pentru formarea unei noi majoritati parlamentare. Numai ca pesedistii au reusit sa o impuna, la mare lupta, pe Simona Maya Teodoroiu, care i-a luat fata candidatei sprijinite de catre liberali, Mona Lisa Neagoe.
Insa in ciuda acestui succes la vedere, exista voci autorizate care sustin ca, practic, PSD-ul nu a facut decat sa-si ia din nou o mare leapsa, asa cum a tot patit-o de altfel tot mai des in ultimul timp. Si ca la butoanele Curtii Constitutionale se joaca bine-merci cu totul altcineva.
ROMÂNIA, ULTIMUL BAL
de Adrian Paunescu
În loc să fim o ţară numai fraţi,
Simţim, în noua epocă barbară,
C-am fost, în viaţa noastră, blestemaţi
S-ajungem chiriaşi la noi în ţară.
Din tot ce facem, nu avem nimic,
Ne macină străine interese,
Făina noastră n-are spor nici pic,
Nici pâinea în cuptor nu ne mai iese.
Trăim acelaşi tragic simţământ,
Sub politicieni şi sub contabili,
Că noi, ca neam, avem destinul frânt
Şi suntem de prisos şi nerentabili.
Umili, ne cerem scuze de la toţi,
Că nu ne-au chinuit destul în viaţă,
Şi ne conduc nişte fanarioţi,
Ce pe cei mici trădarea îi învaţă.
Poet nebun, ce vorbe mai îndrugi,
De zici că eşti din neam ce nu se lasă,
Când am ajuns în ţara noastră slugi
Şi suntem cerşetori la noi acasă?
Şi vii, şi morţi, amestecaţi, acum,
Dispuşi să emigreze se arată,
Mormintele se pregătesc de drum,
În România deromânizată.
Sus-puşii nu mai au nimica sfânt,
Ca pe cravate, jurământu-şi schimbă,
Nu mai avem nici fabrici, nici pământ,
Vorbim şi limba noastră-n altă limbă.
Şi-acum se-aude clopotul fatal,
Vin vremuri de urgie şi de grindeni
Şi este seara ultimului bal,
Din zori, vom fi români de pretutindeni.
Probabil, mâine-aici va fi pustiu
Şi toţi în pribegie vom porni-o,
Drum bun, popor pierdut la un pariu,
Adio, mamă patrie, adio!
Numarul clanurilor (formate, din infractori cu cazier, politicieni, judecatori, procurori, avocati, politisti, grefieri, avocati, experti si notari, pe principii de rudenie sau de grup bine organizat) existente in sistemul judiciar este semnificativ de mare ceea ce afecteaza toti indicatorii de eficienta si determina in acelasi timp risipirea unor insemnate fonduri bugetare ale statului roman (cei care judeca irational si prost sau carora nu le pasa de consecintele unor verdicte arbitrare date nu sunt pusi sa plateasca daunele create).
Populatia Romaniei in stadiul in care se afla dupa 25 de ani de la evenimentele din 1989 ARE NEVOIE MARE DE DREPTATE “ca necesitate sociala obiectiva” si nu de justitie ca sistem de drept ce functioneaza ca o platforma de aranjamente ale intereselor clasei politice si gruparilor infractionale de crima organizata.
În vederea eliminării unor deficienţe existente in JUSTITIE este necesară, DEPOLITIZAREA (decuplarea ei de sistemul politic) sau respingerea amestecului deciziei politice in functionarea sistemului judiciar. Ca atare normele ce reglementează “compoziţia” Curţii Constituţionale a României(CCR) şi a Consiliului Superior al Magistraturii(CSM) precum şi unele proceduri judiciare trebuie revizuite astfel:
A. Pentru normalizarea activităţii C.C.R. se impun următoarele modificări;
– nr. membrilor să fie mărit de la 9 la 11, vârsta acestora să nu depăşească 62 de ani;
– membrii să fie alesi pentru o perioadă de cel mult 5 ani;
– 8 din nr. total de 11 membrii, să fie desemnaţi de către cele 16 Curţi de Apel din România (prin unul din algoritmi, fie primele 8 în primul mandat şi urmatoarele 8 în al doilea mandat, fie grupate câte două Curţi de Apel să-şi desemneze în comun cate un candidat de fiecare data), 1 candidat să fie desemnat de I.C.C.J. şi 2 din partea senatelor universităţilor de drept din Romania care se clasează în primele 2 locuri datorită numărului de absolvenţi admişi la I.N.M. în ultimii 5 ani;
B. Componenţa C.S.M. trebuie sa asigure “conectarea sau racordarea” justiţiei la nevoia socială de dreptate si ordine publică firească. Pentru aceasta este necesar ca cei 25 de membri să fie aleşi pe un termen de 3 ani (unii cu prezenţă permanentă-funcţie de nevoile impuse de buna funcţionare a structurii, alţii doar atunci când sunt necesare consultări, dezbateri ori de adoptat hotărâri în plen). Din motive de obiectivitate si eficienta se impune ca structura C.S.M. să aibă urmatoarea componenţă;
– 14 jurişti (situaţi pe funcţii de execuţie sau de comandă cu o vechime de cel puţin 5 ani în structurile respective) desemnaţi de către colegiile de conducere şi liderii de sindicat (federaţii) din fiecare minister;
– 2 şefii ai direcţiilor de personal (cadre) din M.J. şi respectiv din Parchetul General;
– 3 membrii desemnaţi de colegiile de conducere ale Poliţiei Romane, S.R.I. şi S.I.E.;
– 1 membru desemnat de I.N.M.;
– 1 membru din partea Uniunii Barourilor de Avocaţi din România;
– 2 membri desemnaţi de Universităţile de Drept din România care se clasează în primele 2 locuri datorită numărului de absolvenţi admişi la I.N.M. în ultimii 5 ani;
– 1 membru marcant desemnat de Clubul Roman de Presă;
– 1 membru desemnat de instituţia Avocatul Poporului a cărui rol activ în societate lipseşte cu desăvârşire, deoarece are un statut confuz competenţele sale nu sunt clar delimitate, administrative sau de justiţie.
Inspectiile judiciare pentru judecatori si procurori trebuie sa ramana cu acelasi statut existent in prezent.
– Referitor la regimul disciplinar pentru eliminarea lacunelor care permit manifestarea subiectivismului, in aplicarea acestuia, la nivelul structurilor componente ale sistemului judiciar (valabil si pentru militari, functionari simpli sau cu statut special), reglementarile in cauza trebuie modificate si completate atat din punct de vedere al continutului in materie cat si al aplicarii procedurilor, in sensul ca abaterile disciplinare sa fie clar delimitate pe grade de gravitate (ex. cuprinse in trei categorii, usoare, grave si foarte grave), iar incadrarile juridice pentru aplicarea de sanctiuni sa fie strict stipulate pe fiecare tip si gen de fapta.
Un aspect important in cadrul completarii reglementarilor pe linia regimului
disciplinar il constituie cel privitor la prescrierea raspunderii disciplinare. Referitor la acest aspect modificarile la reglementarile existente trebuie sa prevada ca atunci cand fapta comisa atrage dupa sine si alte raspunderi, materiala, contraventionala sau penala, prescrierea abateri disciplinare sa aiba acelasi termen cu cel prevazut in cazul acestora sanctiuni. Altfel asistam la tot felul de paradoxuri, gen vinovatul rasunde penal dar fapta este prescrisa pentru a raspunde si disciplinar, etc. Controlul judiciar ierarhic (judecatori superiori pe judecatori inferiori acestia pe procurori iar ei pe politisti) din cadrul sistemului judiciar este ca si inexistent. Cei din sistemul judiciar condamnati pentru infractiuni de coruptie sau asimilate acestora trebuie sa nu mai primeasca pensie speciala ori alte facilitati. .
– Pentru solutionarea cu obiectivitate si celeritate a dosarelor trebuie infiintata institutia judecatorului de instructie, pentru a se exclude procedura restituirii dosarelor prin invocarea exceptiilor sau a chichitelor avocatesti. Mersul infaptuirii actului de justitie trebuie sa aiba un singur sens care sa ofere celeritate. In baza procedurilor actuale in unele cazuri, Justitia nici nu poate fi urnita din loc. Modelul ce include institutia judecatorului de instructie functioneaza in toate statele europene, insa “maharii” justitiei romane se opun adoptarii acestuia din cauza ca el nu ar corespunde intereselor nelegitime ale celor care au mafiotizat sistemul judiciar.
Procurorii, judecatorii pensionari si rezervistii politisti sau militari nu trebuie sa aiba dreptul de a apara, ca avocati, infractori in instante, acest lucru nu se intimpla in nici o tara din UE. Pentru descurajarea cazurilor existente sau a celor care pot apare trebuie prevazute sanctiuni aspre, deoarece exista tendinta ca aceasta posibilitate sa-i determine pe unii justitiari, sa manifeste, cind sunt activi, atitudine de non-combat sau sa genereze alte consecinte cu conotatii de imoralitate.
Deoarece capii politicii romanesti au mafiotizat societatea, este necesara organizarea unor structuri judiciare, si nu numai, cu ierarhii interne cat mai reduse si simpliste pentru a intari independenta, inegritatea si competenta profesionala a functionarilor publici cu atributii de control (politisti, comisari ai garzii financiare, personalul Curtii de Conturi sau din alte institutii) si a justitiarilor (procurori si judecatori), pecum si in vederea diminuarii riscurilor de mare si mica coruptie fiind necesara o abordare noua a statutului lor profesional.
In acest sens identitatea sau datele de stare civila ale acestora categorii mentionate nu trebuie aduse la cunostinta publica. Relationarea publica pentru exercitarea atributiilor de serviciu sa se faca in baza unor coduri cifrate, purtate la vedere inscriptionate pe legitimatii, si care pot fi schimbate periodic in functie de unele necesitati obiective sau operative.
Intocmirea documentelor procedurale de constatare si urmarire penala de catre aceste categorii de functionari si justitiari trebuie facuta de asemenea in baza codurilor cifrate. Astfel se va realiza atat protejarea personalului implicat in cauza cat si o diminuare considerabila a vulnerabilitatilor si a riscurilor la coruptiei.
Sisitemul judiciar romanesc se mai poate eficientiza, prin infaptuirea justitiei cu obiectivitate si celeritate precum si cu cheltuieli minime, copind modelul Sistemului de Justitie CANADIAN, a Tribunalului Electronic, bazat pe stiinta ciberneticii judiciare. Completul de judecata este format dintr-un IT-ist sau cibernetician, un JUDECATOR (jurist) si un calculator cu softul adecvat.
Indicatorii de baza ce caracterizeaza eficienta sau randamentul sistemului judiciar romanesc, celeritatea solutionarii dosarelor, numarul cazurilor cu amanari si schimbari de solutii precum si procentajul rechizitoriilor finalizate cu condamnari, reliefeaza din nefericire pentru democratia romaneasca post-decembrista si justitiabili O STARE DE FAPT CATASTROFALA ce ilustreaza realizarea unor cheltuieli judiciare enorme din banul public fara nici o justificare. Din analiza valorilor anuale a indicatorilor mentionati rezulta ca prin politicile adoptate (de factori de decizie extrem de subiectivi cu scopuri ascunse si interese de clan sau de grup) in cadrul sistemului judiciar nu s-a dorit emanciparea sau adaptarea acestuia la cerintele si valorile noului sistem social democratic mai ales in ceea ce priveste RECUPERAREA PREJUDICIILOR CREATE STATULUI ROMAN. Valorile anuale ale indicatorilor statistici mentionati mai arata ca sistemul judiciar este (un amalgam) afectat grav si sub aspectul organizarii institutionale, al functionarii structurilor, al procedurilor interne de lucru utilizate si al gestionarii resurselor (financiare, umane si materiale).